Prejudecățile, nu natura argumentelor, sunt cele
care îi separă ideologic pe oamenii religioși de oamenii de știință.
Dacă membrii celor două tabere ar avea imagini mai realiste unii despre
alții, colaborarea și completarea ar fi posibile. Acesta este concluzia
unui studiu prezentat recent la conferința anuală a Asociației Americane pentru Avansarea Științei
și o teză susținută mai demult de Elaine H. Ecklund, profesor de
sociologie și director al programului Religion and Public Life de la
Universitatea Rice.
„Religia
nu ar trebui abordată cu o atitudine combativă", declară Ecklund, „ci,
mai degrabă, având în minte colaborarea". Oamenii de știință au
obiceiuri religioase surprinzător de asemănătoare cu cele ale publicului
general, a demonstrat studiul, bazat pe un sondaj cu 10.241 de
respondenți.
Statisticile obținute de cercetătoare arată
că 18% dintre oamenii de știință participă săptămânal la servicii
religioase, comparativ cu 20% din populația generală a Statelor Unite.
Apoi, 15% dintre ei se consideră foarte religioși, comparativ cu 19% din
populația generală. Nu mai puțin de 13,5% citesc texte religioase
săptămânal, comparativ cu 17% din populația generală, iar 19% se roagă
de mai multe ori pe zi, comparativ cu 26% din populația generală.
Problema, așa cum o vede Ecklund, este că în media circulă un volum
„enorm de stereotipuri pe tema aceasta și informație de calitate slabă."
Concluziile
studiului prezentat anul acesta vin să susțină și să completeze
cercetările anterioare făcute de profesorul de la Rice. Un studiu publicat în anul 2011,
și bazat pe interviuri cu 275 de oameni de știință de la 21 de
universități cu departamente de cercetare în biologie, chimie, ştiinţe
sociale, ştiinţă politică şi economică, din Statele Unite a arătat că
doar 15% dintre respondenţi cred că religia şi ştiinţa sunt întotdeauna
în conflict. Nu mai puțin de 15% dintre ei au spus că cele două nu sunt
niciodată în conflict, majoritatea (70%) declarând că religia şi ştiinţa
intră în conflict doar câteodată.
În sprijinul ideii că prejudecățile guvernează deseori impresiile publicului larg despre tagma oamenilor de știință, studiul a arătat că ateul militant Richard Dawkins — care se bucură de o popularitate crescută în rândul publicului general — nu este privit cu ochi buni de comunitatea științifică. „Cercetătorii nu apreciază impactul pe care Dawkins îl are asupra felului în care publicul îi percepe pe oamenii de ştiinţă. Ei sunt foarte îngrijoraţi din cauza asta, mai ales acum, când nu se mai alocă atâtea fonduri pentru cercetări", spunea, în 2012, Ecklund.
Tot
în 2011, aceeași cercetătoare descoperea că peste 20% dintre oamenii de
știință intervievați, care se declarau atei, erau de fapt persoane
spirituale. „Aceşti oameni de ştiinţă atei şi spirituali caută miezul
unui sens al adevărului prin intermediul spiritualităţii", a declarat
Ecklund. Spiritualitatea şi ştiinţa sunt pentru aceşti cercetători atei
forme de căutare individuală a unui sens, fără ca să ajungă vreodată la
un sens absolut. Ei resping religia pentru că aceasta, în general, vine
cu adevăruri şi afirmaţii absolute, în timp ce spiritualitatea este
preferată pentru că „este deschisă pentru explorarea ştiinţifică".
Studiul, care a fost publicat în jurnalul Sociology of Religion, a arătat că, pentru cei mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă intervievaţi, religia este asociată cu ceva „organizat", „de grup", „unificat", în timp ce spiritualitatea este conexată mai degrabă cu ceva „individual", „personal", „rezultat al unei proiecţii/căutări personale".
Cu un an înainte de publicarea acestui studiu, Ecklund a mai întreprins o cercetare,
cu rezultate și mai surprinzătoare. Intervievând nu mai puțin de 1.700
de oameni de știință, sociologul a notat că jumătate dintre aceștia cred
în Dumnezeu, chiar dacă preferă să vorbească mai puțin despre
convingerile lor religioase. În plus, unii dintre oamenii de știință
atei sau agnostici merg la biserică de dragul partenerului de viaţă, al
copiilor sau al prietenilor. „Ateii şi agnosticii înţeleg că oamenii
care merg la biserică au o înaltă ţinută morală, prin urmare, ei îşi
doresc ca propriii copii să crească şi să se dezvolte într-un mediu
optim", declara Billy McCormack, membru al Coaliţiei Creştine Americane,
într-un comentariu pe Christian Post.
În 2009, Pew Research Center şi American Association for the Advancement of Science au realizat un sondaj care a arătat că 1 din 3 oameni de ştiinţă americani cred în Dumnezeu, conform The Christian Post.
