Episcopul martir Johann Scheffler va fi proclamat, anul viitor, pe 3 iulie, Fericit al Bisericii Catolice. Congregatia pentru Cauzele Sfintilor de la Vatican este aproape de finalizarea dosarelor de beatificare ale martirilor Bisericii Catolice din Romania, care au suferit pentru credinta in timpul comunismului, relateaza Romania Libera in editia online.
Pentru ca cei mai multi credinciosi care au fost pastoriti de episcopul Johann Scheffler erau de origine maghiara, la ceremonie va fi cu siguranta invitat cardinalul Peter Erdo, primatul Ungariei.
Papa Benedict al XVI-lea a aprobat in iule 2010 decretul de beatificare a episcopului Johann Scheffler, care va fi pomenit de maghiarii satmareni sub numele de Fericitul Janos Scheffler.
Initiatorul procesului de canonizare a fost regretatul episcop Pal Reizer. Procesul de canonizare a inceput dupa caderea comunismului, la reinfiintarea Diecezei Romano-Catolice de Satu Mare.
Foto: dailymail.co.uk
Sursa: http://www.a1.ro/news/extern/vaticanul-va-beatifica-un-martir-din-romania-137591.html
Cine a fost Johann Scheffler?
Johann Scheffler a avut un destin neobişnuit. El a venit pe lume în anul 1887, într-o familie de ţărani şvabi din satul Cămin, colonizaţi în timpul împărătesei Maria Tereza în zona Sătmarului. Familia sa era săracă, cu 10 copii, iar şansele ca ei să poată urma şcoli înalte erau aproape de zero. Însă preotul paroh Imre Soltesz a remacat inteligenţa neobişnuită a tânărului Johann Scheffler, pe care l-a susţinut să urmeze studii la Gimnaziul Catolic din Satu Mare şi la Seminarul Teologic. El era atât de înzestrat cu inteligenţă, încât a urmat concomitent clasa a VIII-a de gimnaziu şi prima clasă a Seminarului. După Seminar, el a urmat cursurile Facultăţii de Teologie Romano-Catolică din Budapesta. Pe 6 iulie 1910, Johann Scheffler a fost hirotonit preot, în satul natal, de către episcopul Tibor Boromissza. La început, Johann Scheffler a fost numit capelan în satul Ciumeşti, pentru a cunoaşte viaţa de preot pe cea mai umilă dintre trepte.
Apoi, a fost trimis ca student la Roma, ca bursier al Collegium Teutonicum Santa Maria Dell Anima, destinat de Vatican studenţilor de limbă germană. Totodată, Johann Scheffler a devenit student al Universităţii Gregoriene, la secţia de ştiinţe juridice. Pentru că a obţinut summa cum laudae la toate disciplinele studiate, el a primit o medalie de aur şi titlul de doctor, în anul 1912. Johann Scheffler s-a întors la Satu Mare, unde a lucrat în cadrul Episcopiei, apoi ca profesor de teologie în Ungheni. În anul 1915, el s-a întors la studii, la Universitatea Peter Pazmany de la Budapesta. Aici, el a obţinut titlul de doctor în teologie, tot cu calificativ maxim. Episcopul său l-a numit apoi director al Colegiului Catolic Regal. După Unirea Transilvaniei cu România, Johann Scheffler a devenit paroh în Moftin, dar şi profesor de drept canonic la Satu Mare. În anul 1930, dieceza de Satu Mare a fost unită cu cea de Oradea, iar facultăţile de teologie din cele două dieceze au fuzionat. Johann Scheffler s-a mutat la Oradea.
În anul 1940, el a fost numit profesor al Universităţii din Cluj, după ce Transilvania de Nord a fost ocupată de Ungaria horthystă. În anul 1942, după reînfiinţarea Episcopiei de Satu Mare, Papa Pius al XII-lea l-a numit episcop pe Johann Scheffler. După doar două zile, el a devenit şi administrator apostolic al Diecezei de Oradea.
n timpul războiului, episcopul şvab a luat apărarea evreilor din diecezele pe care le conducea, pentru a nu fi trimişi în lagărele naziste. Unii dintre evrei au fost salvaţi de episcop. După anul 1945, el a trebuit să ia apărarea şvabilor, ameninţaţi cu deportarea în lagărele sovietice. De asemenea, el a intervenit pentru eliberarea episcopului greco-catolic de Baia Mare, Alexandru Rusu, care fusese arestat de Securitate. În anul 1950, toţi episcopii romano-catolici şi greco-catolici din România erau arestaţi, cu excepţia lui Johann Scheffler. Însă şi el a fost arestat, în cele din urmă, şi a ajuns în Penitenciarul Jilava. Aici, el a murit, la 65 de ani, în data de 6 decembrie 1952. Vestea morţii sale a ajuns la Satu Mare abia în anul 1953. În anul 1956, rămăşiţele sale pământeşti au fost aduse în cripta din Catedrala din Satu Mare.Beatificare controversata
In octombrie, un alt roman a fost beatificat de Vatican. Este vorba despre episcopul Szilard Bogdanffy, iar decizia de beatificare a fost controversata in Romania.
Episcopul Szilard Bogdanffy s-a nascut pe teritoriul Serbiei, insa a urmat cursurile scolare la Timisoara. In anul 1929, el s-a inscris la Seminarul Teologic din Oradea. Tanarul Szilard Bogdanffy a fost hirotonit preot in anul 1934. Apoi, el a activat ca profesor si preot in Oradea.
In anul 1939 preotul a fost arestat, dupa ce serviciile secrete romanesti au primit informatia ca ar fi pregatit o organizatie secreta a maghiarilor din Valea lui Mihai, indreptata impotriva Romaniei.
http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/martir-din-romania-beatificat-de-vatican-210126.html
Proces ecleziastic
Beatificarea sau canonizarea martirilor sau a altor persoane au loc în urma unui adevărat proces ecleziastic. Prima fază a acestui proces are loc în dieceza romano-catolică sau în eparhia greco-catolică în care a trăit candidatul la beatificare sau la canonizare. În cazul în care este finalizată faza pe episcopie a procesului cu o rezoluţie pozitivă, dosarul este trimis la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor la Vatican. După finalizarea procedurii, care seamănă cu cea a unui tribunal laic, Congregaţia poate propune beatificarea sau canonizarea candidatului, iar decretul trebuie aprobat de Papă. Ca regulă, beatificarea precede canonizarea, însă Sfântul Părinte poate decide direct canonizarea unui sfânt. Cei care sunt beatificaţi sunt sfinţi „locali", celebraţi în episcopia lor, iar cei canonizaţi sunt celebraţi de întreaga Biserică Catolică, din toată lumea.
Sursa: http://www.romanialibera.ro/opinii/aldine/martir-din-romania-beatificat-de-vatican-210126.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu