marți, 8 martie 2011

Complementaritate

Motto: ”Contraria non contradictoria sed complementa sunt.”


Culorile luminii sunt complementare, precum cuplurile de oameni care se iubesc, regăsiţi într-o proniatoare clipă …

Culorile luminii sunt complementare, suprapuse două câte două, dau alb, dau iubire desăvârşită, iubire totală, suprafirească şi eternă iubire de la Dumnezeu …
(Complementaritate)

Viaţa ca miracol continuu
Adevărata virtute, smerenia este conştiinţa că Dumnezeu este iubire, scria Părintele Stăniloae, iar academicianul Vasile Stănescu declara că înţelegerea vieţii depinde de măsura în care reuşim să ne cunoaştem din interior, de unde izvorăsc înţelepciunea, iubirea şi împăcarea cu Dumnezeu. Tot el susţinea că a înţeles, la anii senectuţii, că viaţa continuă să fie un miracol, un mister, ceva între realitate şi visare şi că libertatea spiritului şi frumuseţea cunoaşterii nu se pot obţine decât prin dăruire de sine; a făcut din profesie o adevărată religie.

Mircea Eliade şi experienţa rugăciunii
Mircea Eliade, care considera că „a trăi e în sine un act religios”, recomanda rugăciunea ca un extraordinar potenţator al efectului benefic în viaţa omului, descriind-o ca „ înălţarea sufletului către Dumnezeu, setea de mântuire – adică de împăcare a omului cu el însuşi şi cu FireaÎn rugăciune se rezumă drama condiţiei umane, marea ei neputinţă şi arzătoarea ei speranţă. Ea este cel mai pur şi, în acelaşi timp, mai uman act al vieţii religioase. Rugăciunea îndelungată şi arzătoare hrăneşte înţelegerea noastră spirituală, face loc în suflet să-L primim pe Dumnezeu, luminează omului lucrurile lui Dumnezeu, ne face familiari cu fulgerele Luminii, ajută să crească credinţa şi nădejdea în Lumea Binelui”, încheia Mircea Eliade caracterizarea rugăciunii.

Taina din ursita fiecăruia
Atunci când ne rugăm, noi dorim coerenţa laserului între viaţa noastră şi Dumnezeu. În lumina coerentă, toate undele sunt sincrone şi toate vârfurile undelor se alătură şi se adună, obţinând efectul maxim. Lumina incoerentă, în care undele sunt nesincrone, prezintă posibilitatea ca un vârf şi un minim să coincidă şi să se anuleze reciproc. La fel, rugăciunea explică ceva ce intuim ca fiind adevărat. Atunci când ne rugăm, “suntem chemaţi să ne angajăm faţă de ceea ce e adevărat în lume. Dumnezeu ne ia dorinţele în serios, dar ele nu depăşesc scopurile Sale binevoitoare. Există o taină în ursita fiecăruia, care este parte a vieţii spirituale, de a accepta voinţa lui Dumnezeu” (acad. John Polkinghorne).

Fizician Drd. Sabina Ene

Sursa: http://sfantatreimebc.org/pictura/?cat=32&paged=6

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu