10 Iunie – Dulciuri
Într-o clasă de elevi mici, de şapte-opt ani, profesorul le propuse să-i ofere lui Isus un anumit sacrificiu în Postul Mare:
-«Să vedem, Roberto, astăzi că începe Postul Mare, ce sacrificiu poţi să faci Pentru Pruncul Isus?»
-«Păi, nu ştiu… O carte?»
-«Nu, nu… ceva de genul, să nu mănânci dulciuri…»
-«Bine, fără dulciuri, dar voi cumpăra îndată după Prima Împărtăşanie şi, astfel, Isus le va mânca împreună cu mine.»
Sacrificiul copilului nu este foarte mare, însă intenţia sa este bună: a da o satisfacţie lui Isus. Este nevoie să-i oferim bucurii, pentru că destule necazuri îi facem. Dacă a-i aduce o bucurie ne costă puţin, aceasta o face şi mai valoroasă.
În ultimă instanţă, e vorba de a ne gândi mai mult la El şi mai puţin la noi, iar de asta avem cu toţii foarte mare nevoie.
Momentele de după împărtăşanie nu sunt pentru a-i oferi dulciuri lui Isus, în schimb, da, pentru a petrece momente intime cu El. Sfânta Tereza spunea că acesta este momentul cel mai potrivit pentru a negocia cu Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu