26 Iulie – Nu este vina oglinzii
Lewis Carroll, autorul poveştii „Alice în ţara minunilor”, relata o întâmplare pe care i-au povestit-o pe când era copil:
Într-o încăpere, plină cu oglinzi, intră o fetiţă zâmbitoarea şi fericită. Văzându-şi chipul reprodus de sute de ori, se gândi că locul respectiv trebuia să fie un loc foarte plăcut, de vreme ce toţi zâmbeau. Mai târziu, intră în acelaşi loc un copil care avea un caracter foarte rău şi care, văzând în jurul său multe feţe lunguieţe şi supărate, îşi făcu o idee tristă despre acel loc şi-şi spuse: „aici nu merită să revii”.
Nu suntem responsabili de faţa pe care o avem. În schimb, suntem responsabili de faţa pe care o facem.
De faţa pe care o vom face va depinde în mare parte răspunsul pe care îl vom afla pe feţele celorlalţi: se culege ceea ce se seamănă.
„E adevărat, Doamne, că-ţi aducea mare consolare acea „subtilitate” a omului-copil care, simţind tulburarea pe care o produce faptul de a asculta de ceva care deranjează şi este, de la sine, respingător, îţi spunea cu voce scăzută: Isuse, să fac o faţă bună!?” (Camino [Drum], 626)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu