5 Septembrie – Intrări şi ieşiri
Un General se afla în biroul său când, la un moment dat, intră un sergent şi-i spuse:
-«Domnule General, prizonierul ne-a scăpat.»
Generalul, indignat şi furios, lovi cu mâna biroul său şi întrebă:
-«Cum adică v-a scăpat? Nu v-am spus să păziţi toate ieşirile?»
Iar sergentul răspunse:
-«Da, domnule General; însă ne-a scăpat pe la o intrare.»
Nu-i de ajuns să păzeşti ieşirile. Trebuie să păzeşti şi intrările. Acest lucru, care pare o prostie, în viaţa creştină, în sfinţirea noastră, este un mare adevăr şi o reală necesitate.
Nu este de ajuns să te străduieşti să nu faci, să nu gândeşti sau să nu doreşti nimic din ceea ce este rău. Trebuie, de asemenea, să veghezi asupra a tot ceea ce intră în suflet prin porţile sale: simţurile.
Se pot evita multe căderi căutând să controlăm şi să selectăm ceea ce vedem, citim şi ascultăm. La ce bun să înghiţim un aliment alterat sau otrăvit? Dacă, într-adevăr, nu dorim să fie foc, de ce să punem lemne pe foc? „Nu da dovadă de laşitate, considerându-te „viteaz”: fugi!” (Camino, 132).
