24 Decembrie – A complica ceea ce este simplu
Dacă mergem la marile magazine din oraşele noastre, în timpul Crăciunului sau al Anului Nou, ne întâlnim cu diferiţi oameni, de toate vârstele, preocupaţi de cumpărături. Nu se salută; sunt ca nişte străini.
Braţele lor sunt obosite de atâtea pachete. Dacă au cu ei copii trebuie să-şi ascută auzul pentru ca să nu-i piardă. Sunt agitaţi din cauza multelor lucruri pe care trebuie să le cumpere, a mulţilor prieteni pe care trebuie să-i viziteze şi a mulţilor cunoscuţi pe care trebuie să-i felicite… Primul lor cadou de Moş Crăciun este marele efort pe care îl fac.
Pentru acest motiv, o femeie – ar putea la fel de bine să fie un bărbat – se întreba indignată:
-«Cine o fi inventat Crăciunul? Ar trebui să fie împuşcat.»
Cineva care se afla în spatele ei îi răspunse:
-«Au făcut-o deja.»
Din dragoste faţă de om, Dumnezeu se face om. Oamenii nu doar că nu-l acceptă, ba chiar îl răstignesc: „A venit la ai săi, dar ai să nu l-au primit” (In 1,11).
Iar astăzi, mai mult decât să celebrăm Crăciunul, îl complicăm. Ne încurcăm în multe treburi poate tocmai pentru ca să nu ne gândim la esenţial: dragostea pe care Dumnezeu o are faţă de noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu