22 Septembrie –
Ultima întrebare
Un bun profesor
obişnuia să amintească, din când în când, o lecţie a unuia dintre profesorii
din anii lui de şcoală:
În timpul ultimului
meu an de şcoală, profesorul ne-a dat o lucrare. Am citit repede toate
întrebările, până când am ajuns la ultima care suna astfel: „Care este numele
femeii de serviciu?” Am crezut că e o glumă. Am văzut-o de multe ori pe femeia
care făcea curat în şcoală. Era înaltă, cu părul închis la culoare, la vreo
cincizeci de ani, însă... de unde să-i ştiu eu numele? Cineva l-a întrebat pe
profesor dacă ultima întrebare conta pentru notă.
-«Desigur, răspunse profesorul.
«Mai important decât a şti unde se află capul Finisterrae este să ştiţi să
trataţi, să apreciaţi şi să respectaţi persoanele cu care vă întâlniţi în
viaţă.»
Nu am uitat niciodată
acea lecţie.
Informaţia constituie o parte din formare. Însă formarea reprezintă
mult mai mult.
A învăţa copilul să se comporte în viaţă este, înainte de
toate, datoria părinţilor. Însă şi profesorii au contribuţia lor în această
educaţie.
Înainte de a învăţa lucruri trebuie să înveţe să fie
persoane. La puţin foloseşte să ştii să manevrezi o maşină, dacă nu ştii să o
foloseşti. Una este să ştim să conducem şi alta, total diferită, să învăţăm să
ne conducem.
