29 Octombrie – Pentru a sluji
O femeie, profund pioasă, mamă a nouă copii, a trăit întreaga
sa viaţă pentru a-i sluji pe ceilalţi.
Casa ei se afla la un
kilometru distanţă de biserică şi de cimitir. Când se afla pe patul de moarte,
ceru copiilor săi ca, la înmormântarea sa, nepoţii să-i poarte sicriul pe
umeri, de acasă până la biserica „dacă nu plouă. Dacă plouă, să mă duceţi cu maşina
funerară. Nu vreau să se ude din cauza mea”.
Era pe moarte şi nu se gândea
la ea, se gândea la ceilalţi, la nepoţii săi. Această atitudine nu se improvizează.
Atitudinea din acest moment era atitudinea care a călăuzit-o întreaga viaţă: a
trăi pentru ceilalţi.
„Fiul omului nu a venit
pentru ca să fie slujit, ci pentru ca să slujească”. Suntem urmaşii şi
continuatorii lui Cristos.
Ne gândim la ceilalţi sau
ne gândim la noi înşine? Căutăm să-i slujim sau să fim slujiţi?
