În afară de pericolul de a dezvolta diferite forme de cancer,
de la cel de plămâni, gât, oral, stomac, pancreas, până la cel de ovare
sau colorectal, cu fiecare țigară aprinsă, fumătorii își asumă câteva
riscuri mai puțin cunoscute, dar ale căror consecințe se răsfrâng atât
asupra lor, cât și asupra celor din jur.
Fumatul unui pachet de țigări pe zi poate crește chiar și de 20 de ori riscul de cancer pulmonar, față de un nefumător, a declarat dr. Mihail Davâdov, directorul Centrului de Oncologie Blohin din Moscova, noteză Agerpres. Cifrele citate de Ziare.com arată că această afecțiune gravă ucide un român o dată la 16 minute. Dacă detaliul îngrijorător nu îi determină pe fumători să renunțe la țigări, un calcul simplu a ceea ce presupune întreținerea viciului ar putea să îi surprindă extrem de neplăcut.
Dacă prețul unui pachet de țigări se ridică la aproximativ 14 lei, in
fiecare lună cei care fumează un pachet de țigări pe zi cheltuie 420 de
lei în acest sens, iar anual suma depășește 5.000 de lei. În același
timp, statisticile arată că puțin peste jumătate dintre români obțin un
salariu brut lunar care variază între salariul minim pe economie și
1.500 de lei, notează Agenda.ro.
Acest lucru înseamnă că un fumător cu acest venit cheltuie în jur de o
treime din totalul salariului său pentru a-și întreține viciul.
Cheltuiala lunară este una semnificativă chiar și pentru segmentul
imediat următor de angajați remunerați cu 1.500-3.000 de lei lunar.
Copiii
fumătorilor au risc mult mai mare de a se apuca de acest viciu, spre
deosebire de copiii nefumătorilor. Pericolul rămâne semnificativ chiar
și dacă părinții s-au lăsat de acest obicei înainte de nașterea
copilului, arată un studiu american citat de MedPageToday.
Cercetătorii de la Universitatea Purdue și Universitatea de Stat
Pennsylvania au observat că până la 23-29% dintre copiii de cel puțin 11
ani ai foștilor fumători s-au apucat de acest viciu, spre deosebire de
numai 8 procente dintre copiii nefumătorilor. Chiar și dacă părinții au
fumat în perioada liceului, riscul ca și copiii lor să se apuce de fumat
era de 3,2 ori mai mare decât în cazul copiilor nefumătorilor. De vină
pentru acest fenomen ar putea fi „predispoziția genetică spre fumat"
presupune dr. John Spangler, medic de familie la Centrul Medical Baptist
Wake Forest, într-un interviu pentru MedPageToday. Aceste predispoziții
genetice ar putea să se refere la adoptarea unui comportament riscant,
la experimentarea diverselor substanțe sau către dependența de nicotină,
explică expertul.
Nu în ultimul rând, viciul poate contribui la alimentarea reţelelor criminale din întreaga lume. În urma unui demers investigativ, jurnaliştii de la Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie scriau că „traficul
ilicit de tutun este o afacere de miliarde de dolari, alimentând crima
organizată şi corupţia, jefuind guvernele de taxele fiscale necesare şi
stimulând dependenţa de un produs mortal. Comerţul este atât de
profitabil, încât tutunul este substanţa legală cea mai folosită în
contrabandă". Mai mult, jurnaliştii adaugă că „grupările criminale
organizate şi cele teroriste, precum talibanii, se bazează pe
contrabanda cu ţigări pentru a-şi finanţa activităţile". În
România, traficul cu ţigări înregistrat luna trecută a atins 15%, de la
11,8% în luna iulie, printre cele mai semnificative creşteri din Europa,
potrivit cifrelor făcute publice de compania de cercetare Novel,
informează Curierul Naţional.
Această creştere de 3,2 procente a contrabandei cu tutun reprezintă o
pierdere de 100 de milioane de euro la bugetul de stat, a declarat
Adrian Popa, director Corporate&Regulatory Affairs, BAT România.
