O mutație genetică ar putea explica motivul
pentru care unii indivizi au tendința de a consuma excesiv alcool,
susțin cercetătorii britanici într-un comunicat publicat pe site-ul Universității Newcastle.
„Este
uimitor să ne gândim că o mică schimbare a unei singure gene poate avea
efecte profunde asupra comportamentelor complexe, precum consumul de
alcool", a declarat coordonatorul studiului, dr. Quentin Anstee, de la
Universitatea Newcastle. Descoperirea are potențialul de a inova în
viitor modul de tratare a alcoolismului, mai spune specialistul.
În
cadrul experimentului, experții de la Universitățile Newcastle, Sussex,
Dundee, Imperial College London și University College London, alături
de cercetătorii din cadrul Consilului de Cercetare Medicală Harwell, au
oferit șoarecilor de laborato un recipient cu apă și unul cu alcool
diluat. În timp ce cobaii normali au preferat apa, ori au băut foarte
puțin alcool, circa 85% din totalul de lichide consumat zilnic de
animalele cu o mutație la nivelul genei Gabrb1 conținea alcool.
Gena
Gabrb1 codifică subunitatea beta1, o componentă integrantă a
receptorului cerebral GABAA, care are rol în reglarea activității
creierului, explică experții. Receptorul GABAA este stimulat de
inhibitorul GABA. Însă mutația genetică studiată de cercetători a
determinat activarea receptorului GABAA, chiar și în prezența
inhibitorului GABA. „Știm din studii anterioare efectuate pe subiecți
umani că sistemul GABA este implicat în controlarea consumului de
alcool", a declarat prof. Howard Thomas, de la Imperial College London
și coordonatorul echipei de la Unitatea pentru Genetica Mamiferelor.
Activitatea a fost mult mai intensă în acele regiuni cerebrale
responsabile de recompense și controlarea emoțiilor plăcute.
„Dacă
cercetările viitoare confirmă un mecansim similar și în cazul
oamenilor, vom putea identifica indivizii cei mai expuși riscului de a
dezvolta dependență (de alcool) și ne-am putea asigura că primesc cel
mai eficient tratament", a declarat Hugh Perry, directorul Comitetului
de Neuroștiințe și Sănătate Mintală din cadrul Consilului de Cercetare
Medicală.
Studiul a fost publicat în jurnalul de specialitate Nature Communications.