Lipsa de activitate fizică produce schimbări
la nivelul structurii creierului, iar consecințele negative ale
transformărilor cerebrale se pot răsfrânge și asupra sănătății inimii,
arată un studiu american, citat de NY Times.
Pentru
experiment, cercetătorii de la Școala de Medicină din cadrul
Universității de Stat Wayne au folosit șoareci de laborator. Timp de
aproximativ trei luni, o parte din ei au stat în cuști dotate cu roată
pentru alergare, iar cealaltă parte în cuști simple. Astfel, în timp ce
animalele din primul grup ajungeau să alerge aproape cinci kilometri în
fiecare zi, cei din al doilea grup ducea o viață sedentară, lipsită de
mișcare.
După scurgerea intervalului, experții au analizat
schimbările petrecute la nivelul neuronilor din regiunea creierului
denumită măduva rostrală ventrolaterală. Această zonă joacă un rol
important în controlarea respirației și a altor activități vitale
executate inconștient. Pentru a putea observa transformările, animalele
au fost injectate cu o substanță care colorează anumiți neuroni.
Cercetătorii
nu au observat schimbări majore la nivelul creierului șoarecilor care
au alergat, față de structura cerebrală pe care o aveau la începutul
experimentului. În schimb, în cazul animalelor sedentare, ei au
descoperit o creștere a numărului de „ramuri" care leagă neuronii de
sistemul nervos. Aceste transformări pot conduce la o suprastimulare a
sistemului nervos simpatic al creierului, fapt ce poate provoca probleme
cardiovasculare. Experții cred că acest mecanism de transformare a
modului de funcționare și a structurii creierului ar putea fi valabil și
în cazul oamenilor.
Studiile anterioare au subliniat
importanța practicării sportului atât pentru păstrarea sănătății inimii,
a creierului și a întregului corp. De exemplu, exercițiile fizice
relativ intense pot contribui la îmbunătățirea funcțiilor inimii, în
cazul persoanelor cardiace, au observat
experții de la Universitatea New England. De asemenea, cei care fac
mișcare în mod regulat se bucură de un nivel mai înalt de performanță
cognitivă, dar și de o capacitate mai bună de a face față stresului
cognitiv, susțin
cercetătorii de la Universitatea din Granada. Totodată, sportul
îmbunătățește abilitățile de gândire, de concentrare și de memorare, au observat specialiștii de la Institutul Național de Îmbătrânire din SUA.
Nu în ultimul rând, specialiștii de la Universitatea Princeton
au descoperit că exercițiile fizice joacă un rol important în
„reorganizarea creierului", astfel încât să ajute subiectul să facă față
mai ușor stresului și anxietății.
