vineri, 14 martie 2014

Comisarul dreptății

Mă simt singur pe lume și văd cum totul se ruinează. Sunt un comisar drept într-o societate nedreaptă. Colegii mei au fost cumpărați așa că nu pot să spun că mai am parteneri în descoperirea și punerea sub acuzație a celor vinovați de starea jalnică a țării.
În seara aceasta cercetez casa procurorului principal care se pare că a fost mituit să treacă cu vederea câteva lucruri grave din dosarul „Fabrica de biciclete”. Ca să vă lămuriți, este vorba de procesul ce durează de ani de zile în care domnul Z. a fost acuzat că prin intermediul bicicletelor făcea transport ilegal de narcotice. El a fost găsit vinovat când în unul dintre transporturi s-au descoperit mai multe biciclete în bările și cauziucurile cărora s-au găsit cocaină. El neagă orice legătură cu asta însă amprentele, înregistrările audio și video spun altceva. Acum stă liniștit acasă fiindcă știe că mâine va fi un om liber. Cu banii se poate cumpăra orice. Însă eu nu voi lăsa ca acest lucru să se întâmple. Sunt u comisar ce vrea să trăluească mereu pe cerul justiției soarele dreptății.
Din păcate nu pot să fiu cu ochii peste tot, dar un pion de al meu mi-a spus de afacerea lor, așa că în seara aceasta trebuie să vorbesc cu domnul procuror pentru a-i face cunoscut faptul că a greșit și că acum și-ar putea răscumpăra greșeala trimițăndu-l pe nemernic după gratii.
‒ Domnule procuror, aveți un pic de timp liber? Trebuie să vorbim!
‒ Intră comisare, te așteptam!
‒ Cum așa?
‒ Mă temeam că nu vei ajunge!
‒ Explicitează-te!
‒ Cu siguranță ai auzit că am fost cumpărat, dar nu este adevărat! De fapt, am fost amenințat. Fiica mea mai mare din străinătate a fost răpită și mi s-a comunicat că până la sfârșitul procesului va fi ținută ostatică. Să nu mai vorbim dacă va pierde procesul.
‒  Așa deci...
‒ Soția mea este disperată, m-a implorat să fac ceva!
‒ Domnule procuror, continuă să te comporți ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat și înainte de a da verdictul, verifică-ți telefonul. O noapte bună!
‒ Noapte bună domnule comisar! Îmi pun încrederea în dumneata!

Știam că nenorociții aceștia nu se joacă. Când vor să câștige o fac în orice mod. Însă este clar că nu au rămas în străinătate cu fiica procurorului. Dacă ar vrea să gândească altfel, iei i-ar aduce ceva pentru a-l impresiona, așa că ea sigur se află undeva în oraș.

O noapte întreagă de interogări, mi-am luat toți oamenii la întrebări. Se pare că este undeva într-o pivniță strajnic păzită. Îmi adun personalul de încredere și pornim înspre Soare răsare.

La ora 10 domul Z. zâmbește încrezător în fața camerelor de filmat și spun tuturor că are încredere în nevinovăția lui și va demonstra tuturor acest fapt tocmai peste o jumătate de oră când se va da sentința definitivă în cazul său.
La 10 și 29 de minute procurorul, cu sudoare și tremur își verifică mesageria telefonului înainte de a da verdictul. În căsuța mesageriei un mesaj nou. Degetul îi alunecă pe buton și acesta dă comanda de a deschide sms-ul: „Fata dumneavoastră este în custodia noastră în siguranță. Faceți dreptate!”...

Dacă sunteți curioși să citiți cărți de acțiune adevărată, căutați colecția San-Antonio, pe http://www.san-antonio.ro/#!colectia-san-antonio/cnec,