Cercetătorul James Flynn de la Universitatea
din Otago a descoperit un fenomen surprinzător: „răspundem corect la mai
multe întrebări la testele de IQ decât fiecare generație predecesoare
(...). Într-adevăr, dacă evaluezi oamenii de acum un secol conform
normelor moderne, ar avea un IQ mediu de 70. Dacă suntem evaluați
conform normelor lor, am avea un IQ mediu de 130. Acest lucru a ridicat o
serie de întrebări", spunea expertul în cadrul unei conferințe TED din 2013. Fenomenul observat este cunoscut sub numele de „efectul Flynn".
Expertul
oferă ca exemplu un experiment efectuat de psihologul Alexander Luria,
la începutul secolului al XX-lea. „Luria a analizat oamenii chiar
înainte ca aceștia să intre în era științifică și a descoperit că acești
oameni opuneau rezistență în a clasifica lumea concretă. (...) A
descoperit că opuneau rezistență la deducerea ipoteticului, la
specularea a ceea ce ar putea fi și a aflat, în final, că aceștia nu
prea se descurcau cu abstractizările sau cu folosirea logicii pentru
acele abstractizări", susține Flynn.
Situația poate fi
explicată de modul și nivelul de educație din trecut. Astăzi în SUA, de
exemplu, numărul persoanelor care termină 12 clase este mult mai ridicat
decât anterior. De asemenea, față de situația din 1900, când numai 3%
dintre americani profesau în domenii care necesitau abilități cognitive,
în prezent numărul lor s-a ridicat la 35%, susține Flynn.
Totodată,
accentul este astăzi mult mai puternic pus asupra situațiilor
ipotetice. „Acum, nu numai că avem mai multă educație, mare parte din
această educație este științifică și nu poți face știință fără a
clasifica lumea. Nu poți face știință fără să propui ipoteze. Nu poți
face știință fără să o faci coerentă din punct de vedere logic". Și
stilul de învățământ s-a schimbat, transformându-se dintr-unul care
promova memorarea și învățarea de lucruri concrete, într-unul care se
concentrează asupra conexiunilor și dezvoltării unui mod de gândire mai
abstract.
Oportunități diferite
Oamenii din ziua de azi se pot considera privilegiați. Ei au „șansa de
a-și afișa în mod corespunzător adevăratul lor IQ", pentru că
beneficiază de „mai multe oportunități pentru educarea minții
științifice", scrie dr. Scott Barry Kaufman, psiholog în domeniul
cognitiv la Universitatea din New York, într-un articol pentru Psychology Today.
Însă
acest lucru nu înseamnă că generațiile anterioare au fost mai puțin
inteligente decât actualele, după cum sugerează și Flynn. „Erau capabili
să rezolve problemele la fața locului în situațiile concrete care le
dominau viața", scrie expertul în cartea sa, What Is Intelligence? Beyond the Flynn Effect.
De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că cerințele din urmă
cu 100 de ani sunt cu mult diferite față de cele din prezent.
Generația modernă cu lacunele ei
Deși
datele arată că generațiile actuale au obținut rezultate mai bune la
testele de inteligență și și-au dezvoltat abilități pe care strămoșii
noștri nu le aveau în urmă cu 100 de ani, „nu am făcut progrese pe toate
fronturile", puncta Flynn. El puncta situația tinerilor americani, pe
care îi numește „anistorici", deoarece nu cunosc istoria țării lor, a
lumii și nu citesc literatură, ci trăiesc într-o „bulă a prezentului".
„Gândiți-vă cât de diferită ar fi America dacă fiecare american ar știi
că aceasta este a cine oară când armatele vestice au mers în Afganistan
pentru a face ordine și dacă ar avea vreo idee despre ce anume s-a
întâmplat în cele patru ocazii anterioare", puncta expertul în discursul
său pentru TED.
Foto: stockvault.net
