Vicariatul
Greco-Catolic de București și Librăria Pauline vă invită miercuri 14
mai 2014 la ora 18:30, pe strada Bărăţiei, nr.2, unde va avea loc
lansarea oficială a cărții “Curajul de-a improviza. Eseuri întârziate
despre harul nevăzut al vieţii” a Preasfinţitului Mihai Frăţilă.
Textele reunite în acest volum provin din mărturia pastorală a comunității greco-catolice din capitala României, care are aici, încă dinainte de 1900, o prezență activă. Ardelenii descinși în „Sionul aspirațiilor noastre naționale” – cum numea cardinalul Iuliu Hossu Bucureștiul – nu și-au dezmințit niciodată apartenența, oferindu-și, cu speranță și dezinteres, contribuția pe altarul binelui comun.
Trecând peste persecuția comunistă cu discreția obișnuită a rezistenței sufletești – din mila lui Dumnezeu –, greco-catolicii din București sunt azi, nu o piesă de muzeu sau un grup nostalgic, ci proba normalității. O normalitate tipică moștenitorilor Școlilor din Blaj – care au reușit pentru prima dată să descrie ideea de națiune română – improvizând și teoretizând zorile culturii noastre de factură europeană. Aici, la București, într-un oraș al contrastelor care știe însă să-și arate șarmul, credinciosul greco-catolic poate să spună fără grijă „acasă”. De aceea, în capitala României, slujirea discretă a Bisericii Unite trebuie să păstreze, pe drept cuvânt, în glasul păstorului și al comunității, chemarea binelui, ilustrată în cele mai neînsemnate lucruri ale existenței care devine astfel mărturie.
* * *
Preasfințitul Mihai Frățilă este episcop greco-catolic, auxiliar al Arhiepiscopului Major al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice,vicar general al Bucureștilor. Între 2005 și 2007 a fost rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno de la Roma, institut fondat în 1937 de Papa Pius al XI-lea pentru bursierii români greco-catolici.
Textele reunite în acest volum provin din mărturia pastorală a comunității greco-catolice din capitala României, care are aici, încă dinainte de 1900, o prezență activă. Ardelenii descinși în „Sionul aspirațiilor noastre naționale” – cum numea cardinalul Iuliu Hossu Bucureștiul – nu și-au dezmințit niciodată apartenența, oferindu-și, cu speranță și dezinteres, contribuția pe altarul binelui comun.
Trecând peste persecuția comunistă cu discreția obișnuită a rezistenței sufletești – din mila lui Dumnezeu –, greco-catolicii din București sunt azi, nu o piesă de muzeu sau un grup nostalgic, ci proba normalității. O normalitate tipică moștenitorilor Școlilor din Blaj – care au reușit pentru prima dată să descrie ideea de națiune română – improvizând și teoretizând zorile culturii noastre de factură europeană. Aici, la București, într-un oraș al contrastelor care știe însă să-și arate șarmul, credinciosul greco-catolic poate să spună fără grijă „acasă”. De aceea, în capitala României, slujirea discretă a Bisericii Unite trebuie să păstreze, pe drept cuvânt, în glasul păstorului și al comunității, chemarea binelui, ilustrată în cele mai neînsemnate lucruri ale existenței care devine astfel mărturie.
* * *
Preasfințitul Mihai Frățilă este episcop greco-catolic, auxiliar al Arhiepiscopului Major al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice,vicar general al Bucureștilor. Între 2005 și 2007 a fost rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno de la Roma, institut fondat în 1937 de Papa Pius al XI-lea pentru bursierii români greco-catolici.
