De Luca Marcolivio
Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Anului Internaţional al Familiei, monseniorul Vincenzo Paglia, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Familie, a amintit că familia "nu numai «contează», ci este cu adevărat în inima dezvoltării umane, indispensabilă şi de neînlocuit, şi în acelaşi timp frumoasă şi primitoare".
Prelatul a intervenit ieri la Naţiunile Unite la congresul cu tema The Family at the Heart of Human Development, subliniind cât de mult familia este "o resursă preţioasă" şi "un incomparabil izvor de viaţă pentru aspectele spirituale, afective, generative şi de slujire a altora ale existenţei umane".
Familia, a continuat monseniorul Paglia, este un "fenomen social unic" care durează în timp şi care combină "două tipuri de relaţii caracterizate de diferenţe radicale: faptul de a fi bărbat şi femeie şi faptul de a fi părinte şi copil".
Departe de axiomele individualismului şi de o noţiune de egalitate şi de drepturi de tip "cantitativ", familia trăieşte dintr-o "reciprocitate asimetrică", adică din diferenţele dintre membrii săi care sunt "calitative şi de neclintit".
Familia este o adevărată şcoală de educaţie la "alteritate" pe care n-o vom putea găsi niciodată atunci când căutăm "numai pe cineva care este ca noi": în acest caz viaţa noastră se reduce la "o mare sală de oglinzi, o cutie de rezonanţă".
Cât priveşte familia ca factor de "dezvoltare", Paglia a subliniat că în culturile în care relaţiile bărbat/femeie şi părinte/copil nu prezintă suficiente nivele de integrare, "dezvoltarea este mai dificilă".
Cu puţin înainte de venirea erei creştine Cicero a fost cel care a recunoscut în familie "principium urbis et quasi seminarium rei publicae", adică "principiul cetăţii" şi "terenul fertil pentru republică".
Fără capacitatea de auto-organizare din partea familiei, a adăugat monseniorul Paglia, "dezvoltarea societăţii aşa cum o cunoaştem ar fi fost aproape imposibilă".
Dacă pe de o parte, în decursul secolelor, familia s-a "purificat" de idei cum ar fi "posesia" şi de anumite deformări inegalitare, pe de altă parte nu este poate imagina să se abroge "anumite caracteristici care au fost mereu identificate cu familia şi cu respectarea demnităţii oricărui individ".
În recentul său mesaj adresat Naţiunilor Unite, Papa Francisc a fost cel care a reafirmat principiile sacralităţii vieţii "de la zămislire până la moartea naturală" şi a ocrotirii familiei ca "element esenţial al oricărei dezvoltări economice sau sociale", în antiteză cu "economia excluderii", a "culturii rebutului" şi a "culturii morţii".
Riscul opus individualismului, subliniat de monseniorul Paglia este cel al "familismului", fenomen prin care familia este concepută ca desprinsă de societate, în contrapoziţie cu principiile comunităţii, devenind astfel scenariu de abuzuri "amorale".
Sunt numeroase elementele de criză a familiei în societatea de astăzi: creşterea numărului de divorţuri, de naşteri în afara căsătorie şi de familii monoparentale, diminuarea căsătoriilor, cu consecinţa de "anomalii demografice", de "eşecuri educative şi ale socializării", până la abandonarea bătrânilor şi la răspândirea de "tulburări care duc la violenţă".
Cu toate acestea, astfel de elemente de criză a familiei "pot să fie şi o oportunitate de creştere", a adăugat prelatul. Totul va depinde de cât de mult vom şti să fim "mai atenţi la dorinţa profundă a bărbaţilor şi a femeilor de astăzi".
Cu alte cuvinte, este nevoie de o familie care să ştie "să se înţeleagă mai mult pe ea însăşi, mai respectuoasă faţă de legăturile cu ceea ce o înconjoară, mai atentă la calitatea relaţiilor sale interne, mai capabilă să trăiască în armonie cu alte familii".
Cu toate că familiile sunt în număr mai mic decât în trecut, "nu există loc mai bun decât familia pentru umanizarea completă a celui care trăieşte în această lume". Cu defectele şi limitele sale, ea rămâne "locul misterului vieţii şi al istoriei".
Şi pentru aceasta "Biserica catolică, la rândul ei, nu va înceta niciodată să susţină şi să asiste familia" şi papa Francisc, "conştient de indispensabilitatea ei şi de dinamismul ei", a convocat un Sinod despre Familie, punând-o "în centrul Bisericii şi al întregii reflecţii umane".
La Sinod nu va fi loc pentru "dezbateri ideologice", ci, mai degrabă, pentru "o considerare a realităţii familiei astăzi şi a misiunii ei în societatea contemporană", cu intenţia de a găsi o conexiune virtuoasă între "familie" şi "familia popoarelor", a încheiat monseniorul Paglia.
(După Zenit, 16 mai 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Cu ocazia celei de-a 20-a aniversări a Anului Internaţional al Familiei, monseniorul Vincenzo Paglia, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Familie, a amintit că familia "nu numai «contează», ci este cu adevărat în inima dezvoltării umane, indispensabilă şi de neînlocuit, şi în acelaşi timp frumoasă şi primitoare".
Prelatul a intervenit ieri la Naţiunile Unite la congresul cu tema The Family at the Heart of Human Development, subliniind cât de mult familia este "o resursă preţioasă" şi "un incomparabil izvor de viaţă pentru aspectele spirituale, afective, generative şi de slujire a altora ale existenţei umane".
Familia, a continuat monseniorul Paglia, este un "fenomen social unic" care durează în timp şi care combină "două tipuri de relaţii caracterizate de diferenţe radicale: faptul de a fi bărbat şi femeie şi faptul de a fi părinte şi copil".
Departe de axiomele individualismului şi de o noţiune de egalitate şi de drepturi de tip "cantitativ", familia trăieşte dintr-o "reciprocitate asimetrică", adică din diferenţele dintre membrii săi care sunt "calitative şi de neclintit".
Familia este o adevărată şcoală de educaţie la "alteritate" pe care n-o vom putea găsi niciodată atunci când căutăm "numai pe cineva care este ca noi": în acest caz viaţa noastră se reduce la "o mare sală de oglinzi, o cutie de rezonanţă".
Cât priveşte familia ca factor de "dezvoltare", Paglia a subliniat că în culturile în care relaţiile bărbat/femeie şi părinte/copil nu prezintă suficiente nivele de integrare, "dezvoltarea este mai dificilă".
Cu puţin înainte de venirea erei creştine Cicero a fost cel care a recunoscut în familie "principium urbis et quasi seminarium rei publicae", adică "principiul cetăţii" şi "terenul fertil pentru republică".
Fără capacitatea de auto-organizare din partea familiei, a adăugat monseniorul Paglia, "dezvoltarea societăţii aşa cum o cunoaştem ar fi fost aproape imposibilă".
Dacă pe de o parte, în decursul secolelor, familia s-a "purificat" de idei cum ar fi "posesia" şi de anumite deformări inegalitare, pe de altă parte nu este poate imagina să se abroge "anumite caracteristici care au fost mereu identificate cu familia şi cu respectarea demnităţii oricărui individ".
În recentul său mesaj adresat Naţiunilor Unite, Papa Francisc a fost cel care a reafirmat principiile sacralităţii vieţii "de la zămislire până la moartea naturală" şi a ocrotirii familiei ca "element esenţial al oricărei dezvoltări economice sau sociale", în antiteză cu "economia excluderii", a "culturii rebutului" şi a "culturii morţii".
Riscul opus individualismului, subliniat de monseniorul Paglia este cel al "familismului", fenomen prin care familia este concepută ca desprinsă de societate, în contrapoziţie cu principiile comunităţii, devenind astfel scenariu de abuzuri "amorale".
Sunt numeroase elementele de criză a familiei în societatea de astăzi: creşterea numărului de divorţuri, de naşteri în afara căsătorie şi de familii monoparentale, diminuarea căsătoriilor, cu consecinţa de "anomalii demografice", de "eşecuri educative şi ale socializării", până la abandonarea bătrânilor şi la răspândirea de "tulburări care duc la violenţă".
Cu toate acestea, astfel de elemente de criză a familiei "pot să fie şi o oportunitate de creştere", a adăugat prelatul. Totul va depinde de cât de mult vom şti să fim "mai atenţi la dorinţa profundă a bărbaţilor şi a femeilor de astăzi".
Cu alte cuvinte, este nevoie de o familie care să ştie "să se înţeleagă mai mult pe ea însăşi, mai respectuoasă faţă de legăturile cu ceea ce o înconjoară, mai atentă la calitatea relaţiilor sale interne, mai capabilă să trăiască în armonie cu alte familii".
Cu toate că familiile sunt în număr mai mic decât în trecut, "nu există loc mai bun decât familia pentru umanizarea completă a celui care trăieşte în această lume". Cu defectele şi limitele sale, ea rămâne "locul misterului vieţii şi al istoriei".
Şi pentru aceasta "Biserica catolică, la rândul ei, nu va înceta niciodată să susţină şi să asiste familia" şi papa Francisc, "conştient de indispensabilitatea ei şi de dinamismul ei", a convocat un Sinod despre Familie, punând-o "în centrul Bisericii şi al întregii reflecţii umane".
La Sinod nu va fi loc pentru "dezbateri ideologice", ci, mai degrabă, pentru "o considerare a realităţii familiei astăzi şi a misiunii ei în societatea contemporană", cu intenţia de a găsi o conexiune virtuoasă între "familie" şi "familia popoarelor", a încheiat monseniorul Paglia.
(După Zenit, 16 mai 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Sursa:www.ercis.ro
