Peste
70 de mii de pelerini au luat parte la audiența generală de miercuri,
21 mai 2014, în Piața Sf. Petru. Papa Francisc a continuat catehezele
despre darurile Spiritului Sfânt și a vorbit de această dată despre
darul cunoașterii. Pontiful a lansat un apel la solidaritate cu
populațiile din Balcani afectate de grave inundații și a cerut sprijinul
rugăciunii pentru apropiatul său pelerinaj în Țara Sfântă, de la 24 la
26 mai.
”Dragi Frați și Surori, Bună ziua!
Astăzi aș dori să pun în lumină un alt dar al Spiritului Sfânt, darul științei. Când se vorbește de știință, gândul se îndreaptă imediat la capacitatea omului de a cunoaște tot mai bine realitatea înconjurătoare și de a descoperi legile care reglementează natura și universul. Știința care vine de la Spiritul Sfânt, însă, nu se limitează la cunoașterea umană: este un dar special, care ne conduce să percepem, prin intermediul creației, măreția și iubirea lui Dumnezeu și relația sa profundă cu fiecare făptură.
Când ochii noștri sunt luminați de Spiritul Sfânt, se deschid la contemplarea lui Dumnezeu, în frumusețea naturii și în măreția cosmosului, și ne conduc să descoperim cum fiecare lucru ne vorbește despre El, și fiecare lucru ne vorbește despre iubirea Lui. Toate acestea trezesc în noi o mare uimire și un sentiment profund de gratitudine! Este senzația pe care o simțim când admirăm o operă de artă sau oricare dintre minuni care sunt rod al ingeniozității și al creativității omului: în fața acestora, Spiritul Sfânt ne face să-L lăudăm pe Domnul din adâncul inimii noastre și să recunoaștem, în tot ceea ce avem și suntem, un dar inestimabil al lui Dumnezeu și un semn al iubirii sale nemărginite față de noi.
În primul capitol al Cărții Genezei, chiar la începutul Bibliei, se evidențiază că Dumnezeu este pe deplin mulțumit de creația Sa, subliniind în mod repetat frumusețea și bunătatea fiecărui lucru. La finalul fiecărei zile este scris: "Și a văzut Dumnezeu că este bine" (1,12.18.21.25), - și, dacă Dumnezeu vede că este un lucru bun și este un lucru frumos, și noi trebuie să avem această atitudine, să privim la creație ca la un lucru frumos și bun. Iată darul științei, a acestei frumuseți: să-l lăudăm pe Dumnezeu, să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dăruit atâta frumusețe. Aceasta este calea. Iar Când Dumnezeu a terminat creația omului, nu a spus: "Și a văzut că era bine", ci a spus că era "foarte bine". Nu-i așa? Creația ne apropie de Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu noi suntem lucrul cel mai frumos, cel mai măreț, cel mai bun al creației. (n.n. Cineva ar putea întreba). "Dar îngerii, părinte?" Nu, îngerii vin după noi, noi suntem mai mult decât îngerii! Dumnezeu ține la noi, așa cum spune și Cartea Psalmilor. Trebuie să-i mulțumim pentru aceasta.
Darul științei ne pune în sintonie profundă cu Creatorul și ne face părtași la limpezimea privirii și evaluării sale. Doar în această perspectivă reușim să vedem în bărbat și femeie culmea creației sale și împlinirea unui plan de iubire gravat în fiecare dintre noi, prin care ne recunoaștem ca fiind frați și surori.
Toate acestea reprezintă un motiv de seninătate și de pace și fac din creștin un vesel mărturisitor al lui Dumnezeu, după modelul sfântului Francisc din Assisi și a atâtor sfinți care au știut să laude și să cânte iubirea sa prin contemplarea creației. Însă, în același timp, darul științei ne ajută să nu cădem în unele comportamente excesive sau greșite. Creația nu este o proprietate de care putem dispune după bunul plac; și cu atât mai puțin poate fi doar proprietatea unora, câțiva la număr: creația este un dar, este un dar minunat făcut nouă de către Dumnezeu pentru a ne îngriji de el și a-l folosi în beneficiul tuturor, întotdeauna cu spirit de mare respect și gratitudine.
Al doilea comportament greșit constă în tentația de a ne opri la creaturi, ca și cum acestea ar putea reprezenta un răspuns la toate așteptările noastre. Darul științei ne ajută să nu cădem în această ispită. Dar aș vrea să revin la primul comportament greșit. Creația trebuie păstrată, nu luată în stăpânire. Trebuie să păstrăm creația. Este un dar făcut nouă de către Domnul: este darul lui Dumnezeu pentru noi. Noi suntem păstrătorii creației, iar când exploatăm creația distrugem semnul iubirii lui Dumnezeu. Distrugând creația îi spunem lui Dumnezeu: "Mie nu-mi place, nu este bun ce-ai creat; eu mă plac pe mine însumi". Iată, în aceasta constă păcatul. Înțelegeți? Păstrarea creației înseamnă păstrarea darului lui Dumnezeu și exprimarea mulțumirii față de Dumnezeu, spunându-i: "Da, eu am în stăpânire creația, însă este un dar primit de la tine, iar eu nu voi distruge niciodată un dar al tău".
Acesta trebuie să fie comportamentul nostru față de creație. Să o păstrăm, căci dacă o distrugem, creația ne va distruge pe noi. Să nu uităm acest lucru. Când am mers odată la țară, o persoană simplă, căreia îi plăcea mult florile și le îngrijea, mi-a spus: "Părinte, trebuie să păstrăm aceste lucruri frumoase dăruite nouă de către Dumnezeu. Creația ne-a fost încredințată pentru ca noi să o folosim bine. Ne-a fost dată să o păzim, nu să o exploatăm. Dumnezeu iartă întotdeauna. Da, este adevărat, iartă întotdeauna. Noi oamenii iertăm uneori, însă creația nu iartă niciodată, iar dacă noi nu păzim creația aceasta ne va distruge", a spus acea persoană simplă, de la țară. Acest lucru trebuie să ne dea de gândit și să-i cerem Duhului Sfânt harul de a înțelege bine darul creației, căci Dumnezeu a spus: "este bine, este bine, este bine, este darul pentru cel mai bun lucru pe care l-am creat: persoana umană". Mulțumesc!
După saluturile finale, în diferite limbi, Papa Francisc a lansat mai multe apeluri privind situația internațională și umanitară și a cerut credincioșilor să se roage pentru apropiatul său pelerinaj în Țara Sfântă.
”Sâmbăta viitoare încep călătoria în Țara Sfântă, țara lui Isus. Va fi o călătorie strict religioasă. Mai întâi, pentru a-l întâlni pe Fratele meu Bartolomeu I, la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea lui Paul al VI-lea cu Atenagoras I. Petru și Andrei se vor întâlni încă o dată și acest lucru este foarte frumos! Al doilea motiv, este să mă rog pentru pace în acea țară care suferă atât de mult. Vă cer să vă rugați pentru această călătorie!”.
”Gândul meu se îndreaptă din nou spre populațiile din Bosnia și Herțegovina și din Serbia, afectate grav de inundații, cu pierderi de vieți omenești, numeroși evacuați și pagube imense. Din nefericire, situația s-a agravat. Drept care vă îndemn să vă uniți la rugăciunea mea pentru victime și pentru toate persoanele încercate de această calamitate. Să nu lipsească acestor frați ai noștri solidaritatea noastră și sprijinul concret al comunității internaționale”.
”La 24 mai se celebrează comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria Ajutorul Creștinilor, venerată cu multă devoțiune în sanctuarul de la Sheshan, lângă Shanghai. Le cer tuturor credincioșilor să se roage pentru ca, sub ocrotirea Mariei, Ajutorul Creștinilor, catolicii în China să continue să creadă, să spere și să iubească, și să fie în orice circumstanță, ferment de conviețuire armonioasă în mijlocul concetățenilor lor”.
”Tot sâmbăta viitoare, la Aversa (Italia) vor fi proclamați Fericiți Mario Vergara, preot misionar (PIME), și Isidor Ngei Ko Lat, laic și catehet, uciși în 1950 în Birmania, din ură față de credința creștină. Fidelitatea lor eroică față de Cristos să fie de încurajare și exemplu pentru misionari și în special pentru cateheți, care în țările de misiune desfășoară o lucrare apostolică prețioasă și de neînlocuit, pentru care întreaga Biserică le este recunoscătoare”.
”Dragi Frați și Surori, Bună ziua!
Astăzi aș dori să pun în lumină un alt dar al Spiritului Sfânt, darul științei. Când se vorbește de știință, gândul se îndreaptă imediat la capacitatea omului de a cunoaște tot mai bine realitatea înconjurătoare și de a descoperi legile care reglementează natura și universul. Știința care vine de la Spiritul Sfânt, însă, nu se limitează la cunoașterea umană: este un dar special, care ne conduce să percepem, prin intermediul creației, măreția și iubirea lui Dumnezeu și relația sa profundă cu fiecare făptură.
Când ochii noștri sunt luminați de Spiritul Sfânt, se deschid la contemplarea lui Dumnezeu, în frumusețea naturii și în măreția cosmosului, și ne conduc să descoperim cum fiecare lucru ne vorbește despre El, și fiecare lucru ne vorbește despre iubirea Lui. Toate acestea trezesc în noi o mare uimire și un sentiment profund de gratitudine! Este senzația pe care o simțim când admirăm o operă de artă sau oricare dintre minuni care sunt rod al ingeniozității și al creativității omului: în fața acestora, Spiritul Sfânt ne face să-L lăudăm pe Domnul din adâncul inimii noastre și să recunoaștem, în tot ceea ce avem și suntem, un dar inestimabil al lui Dumnezeu și un semn al iubirii sale nemărginite față de noi.
În primul capitol al Cărții Genezei, chiar la începutul Bibliei, se evidențiază că Dumnezeu este pe deplin mulțumit de creația Sa, subliniind în mod repetat frumusețea și bunătatea fiecărui lucru. La finalul fiecărei zile este scris: "Și a văzut Dumnezeu că este bine" (1,12.18.21.25), - și, dacă Dumnezeu vede că este un lucru bun și este un lucru frumos, și noi trebuie să avem această atitudine, să privim la creație ca la un lucru frumos și bun. Iată darul științei, a acestei frumuseți: să-l lăudăm pe Dumnezeu, să-i mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a dăruit atâta frumusețe. Aceasta este calea. Iar Când Dumnezeu a terminat creația omului, nu a spus: "Și a văzut că era bine", ci a spus că era "foarte bine". Nu-i așa? Creația ne apropie de Dumnezeu. În ochii lui Dumnezeu noi suntem lucrul cel mai frumos, cel mai măreț, cel mai bun al creației. (n.n. Cineva ar putea întreba). "Dar îngerii, părinte?" Nu, îngerii vin după noi, noi suntem mai mult decât îngerii! Dumnezeu ține la noi, așa cum spune și Cartea Psalmilor. Trebuie să-i mulțumim pentru aceasta.
Darul științei ne pune în sintonie profundă cu Creatorul și ne face părtași la limpezimea privirii și evaluării sale. Doar în această perspectivă reușim să vedem în bărbat și femeie culmea creației sale și împlinirea unui plan de iubire gravat în fiecare dintre noi, prin care ne recunoaștem ca fiind frați și surori.
Toate acestea reprezintă un motiv de seninătate și de pace și fac din creștin un vesel mărturisitor al lui Dumnezeu, după modelul sfântului Francisc din Assisi și a atâtor sfinți care au știut să laude și să cânte iubirea sa prin contemplarea creației. Însă, în același timp, darul științei ne ajută să nu cădem în unele comportamente excesive sau greșite. Creația nu este o proprietate de care putem dispune după bunul plac; și cu atât mai puțin poate fi doar proprietatea unora, câțiva la număr: creația este un dar, este un dar minunat făcut nouă de către Dumnezeu pentru a ne îngriji de el și a-l folosi în beneficiul tuturor, întotdeauna cu spirit de mare respect și gratitudine.
Al doilea comportament greșit constă în tentația de a ne opri la creaturi, ca și cum acestea ar putea reprezenta un răspuns la toate așteptările noastre. Darul științei ne ajută să nu cădem în această ispită. Dar aș vrea să revin la primul comportament greșit. Creația trebuie păstrată, nu luată în stăpânire. Trebuie să păstrăm creația. Este un dar făcut nouă de către Domnul: este darul lui Dumnezeu pentru noi. Noi suntem păstrătorii creației, iar când exploatăm creația distrugem semnul iubirii lui Dumnezeu. Distrugând creația îi spunem lui Dumnezeu: "Mie nu-mi place, nu este bun ce-ai creat; eu mă plac pe mine însumi". Iată, în aceasta constă păcatul. Înțelegeți? Păstrarea creației înseamnă păstrarea darului lui Dumnezeu și exprimarea mulțumirii față de Dumnezeu, spunându-i: "Da, eu am în stăpânire creația, însă este un dar primit de la tine, iar eu nu voi distruge niciodată un dar al tău".
Acesta trebuie să fie comportamentul nostru față de creație. Să o păstrăm, căci dacă o distrugem, creația ne va distruge pe noi. Să nu uităm acest lucru. Când am mers odată la țară, o persoană simplă, căreia îi plăcea mult florile și le îngrijea, mi-a spus: "Părinte, trebuie să păstrăm aceste lucruri frumoase dăruite nouă de către Dumnezeu. Creația ne-a fost încredințată pentru ca noi să o folosim bine. Ne-a fost dată să o păzim, nu să o exploatăm. Dumnezeu iartă întotdeauna. Da, este adevărat, iartă întotdeauna. Noi oamenii iertăm uneori, însă creația nu iartă niciodată, iar dacă noi nu păzim creația aceasta ne va distruge", a spus acea persoană simplă, de la țară. Acest lucru trebuie să ne dea de gândit și să-i cerem Duhului Sfânt harul de a înțelege bine darul creației, căci Dumnezeu a spus: "este bine, este bine, este bine, este darul pentru cel mai bun lucru pe care l-am creat: persoana umană". Mulțumesc!
După saluturile finale, în diferite limbi, Papa Francisc a lansat mai multe apeluri privind situația internațională și umanitară și a cerut credincioșilor să se roage pentru apropiatul său pelerinaj în Țara Sfântă.
”Sâmbăta viitoare încep călătoria în Țara Sfântă, țara lui Isus. Va fi o călătorie strict religioasă. Mai întâi, pentru a-l întâlni pe Fratele meu Bartolomeu I, la împlinirea a 50 de ani de la întâlnirea lui Paul al VI-lea cu Atenagoras I. Petru și Andrei se vor întâlni încă o dată și acest lucru este foarte frumos! Al doilea motiv, este să mă rog pentru pace în acea țară care suferă atât de mult. Vă cer să vă rugați pentru această călătorie!”.
”Gândul meu se îndreaptă din nou spre populațiile din Bosnia și Herțegovina și din Serbia, afectate grav de inundații, cu pierderi de vieți omenești, numeroși evacuați și pagube imense. Din nefericire, situația s-a agravat. Drept care vă îndemn să vă uniți la rugăciunea mea pentru victime și pentru toate persoanele încercate de această calamitate. Să nu lipsească acestor frați ai noștri solidaritatea noastră și sprijinul concret al comunității internaționale”.
”La 24 mai se celebrează comemorarea liturgică a Sfintei Fecioare Maria Ajutorul Creștinilor, venerată cu multă devoțiune în sanctuarul de la Sheshan, lângă Shanghai. Le cer tuturor credincioșilor să se roage pentru ca, sub ocrotirea Mariei, Ajutorul Creștinilor, catolicii în China să continue să creadă, să spere și să iubească, și să fie în orice circumstanță, ferment de conviețuire armonioasă în mijlocul concetățenilor lor”.
”Tot sâmbăta viitoare, la Aversa (Italia) vor fi proclamați Fericiți Mario Vergara, preot misionar (PIME), și Isidor Ngei Ko Lat, laic și catehet, uciși în 1950 în Birmania, din ură față de credința creștină. Fidelitatea lor eroică față de Cristos să fie de încurajare și exemplu pentru misionari și în special pentru cateheți, care în țările de misiune desfășoară o lucrare apostolică prețioasă și de neînlocuit, pentru care întreaga Biserică le este recunoscătoare”.
Sursa:ro.radiovaticana.va