Fericirea nu este un scop în sine. Este rodul unei vieți petrecute în a face binele și a evita răul, este rodul unei vieți aflate sub semnul iubirii.
Fericirea este rodul obiceiurilor noastre bune, al stilului și al viziunii noastre asupra vieții. Ce fac oamenii fericiți pentru a fi fericiți? Sunt fericiți pentru că nu au probleme? Nu cred. Fericirea este o stare interioară a minții, o decizie și o atitudine. Eu aleg să fiu fericit, în ciuda circumstanțelor.
Oamenii fericiți aleg să fie fericiți. Ei optează pentru o atitudine pozitivă. Dacă apare nefericirea, ei aleg să-și păstreze speranța, și reușesc datorită optimismului lor. Nu este un optimism visător și iluzoriu, ci un optimism profund înrădăcinat în ei.
Oamenii fericiți știu și acceptă că, în această viață, nu depinde totul de ei. Își îndeplinesc partea din contract în funcție de abilitățile lor, iar pentru restul se bazează pe Dumnezeu.
Oamenii fericiți evită să se plângă și să blameze lumea din jur pentru problemele lor. Ei se simt responsabili pentru propria lor viață și mediul în care trăiesc.
Oamenii fericiți caută binele comun, nu doar binele personal. Ei își ajută vecinul din dragoste și fără alt interes decât fericirea celuilalt. Ei găsesc în ajutorarea celuilalt o parte esențială a sensului vieții lor.
Oamenii fericiți evită criticile, atât la adresa lor cât și la adresa celorlalți. Urăsc bârfele. Sunt atât de ocupați și fericiți că nu-și pierd timpul interferând în viața altora.
Oamenii fericiți caută soluții. Nu se concentrează pe dimensiunea problemei, ci pe multitudinea de soluții care o pot rezolva.
Oamenii fericiți nu se simt victime, ci creatori ai destinului lor.
Oameni fericiți trăiesc în acest moment. Ei sunt convinși că momentul prezent este singurul care există cu adevărat.
Oamenii fericiti nu sunt nici invidioși, nici egoiști. Ei sunt oameni profund sociali, care iubesc să ajute și să se facă folositori. Ei experimentează faptul că bucuria vine din dăruire și îngrijirea altora, fără rezerve sau partajare.
Oamenii fericiți se încred cu ușurință în ceilalți, deoarece și ei sunt oameni de încredere. Inimile lor sunt deschise deoarece știu că prietenia, încrederea și dragostea sunt importante pentru fericirea lor.
Oamenii fericiți sunt siguri de ei înșiși, deoarece își cunosc valoarea și demnitatea ca oameni. Ei nu caută în mod constant aprobarea sau permisiunea altora să se simtă iubiți, apreciați sau acceptați. Ei gândesc singuri pentru că au știut să-și folosească libertatea.
Oamenii fericiți se roagă. Credința lor în Dumnezeu este un sprijin.
Într-adevăr, a fi fericit nu este doar un drept, ci o posibilitate accesibilă tuturor.Trebuie doar să alegi să fii fericit. Și mereu amintiți-vă că fericirea nu este ceva, ci Cineva.
Fericirea este rodul obiceiurilor noastre bune, al stilului și al viziunii noastre asupra vieții. Ce fac oamenii fericiți pentru a fi fericiți? Sunt fericiți pentru că nu au probleme? Nu cred. Fericirea este o stare interioară a minții, o decizie și o atitudine. Eu aleg să fiu fericit, în ciuda circumstanțelor.
Oamenii fericiți aleg să fie fericiți. Ei optează pentru o atitudine pozitivă. Dacă apare nefericirea, ei aleg să-și păstreze speranța, și reușesc datorită optimismului lor. Nu este un optimism visător și iluzoriu, ci un optimism profund înrădăcinat în ei.
Oamenii fericiți știu și acceptă că, în această viață, nu depinde totul de ei. Își îndeplinesc partea din contract în funcție de abilitățile lor, iar pentru restul se bazează pe Dumnezeu.
Oamenii fericiți evită să se plângă și să blameze lumea din jur pentru problemele lor. Ei se simt responsabili pentru propria lor viață și mediul în care trăiesc.
Oamenii fericiți caută binele comun, nu doar binele personal. Ei își ajută vecinul din dragoste și fără alt interes decât fericirea celuilalt. Ei găsesc în ajutorarea celuilalt o parte esențială a sensului vieții lor.
Oamenii fericiți evită criticile, atât la adresa lor cât și la adresa celorlalți. Urăsc bârfele. Sunt atât de ocupați și fericiți că nu-și pierd timpul interferând în viața altora.
Oamenii fericiți caută soluții. Nu se concentrează pe dimensiunea problemei, ci pe multitudinea de soluții care o pot rezolva.
Oamenii fericiți nu se simt victime, ci creatori ai destinului lor.
Oameni fericiți trăiesc în acest moment. Ei sunt convinși că momentul prezent este singurul care există cu adevărat.
Oamenii fericiti nu sunt nici invidioși, nici egoiști. Ei sunt oameni profund sociali, care iubesc să ajute și să se facă folositori. Ei experimentează faptul că bucuria vine din dăruire și îngrijirea altora, fără rezerve sau partajare.
Oamenii fericiți se încred cu ușurință în ceilalți, deoarece și ei sunt oameni de încredere. Inimile lor sunt deschise deoarece știu că prietenia, încrederea și dragostea sunt importante pentru fericirea lor.
Oamenii fericiți sunt siguri de ei înșiși, deoarece își cunosc valoarea și demnitatea ca oameni. Ei nu caută în mod constant aprobarea sau permisiunea altora să se simtă iubiți, apreciați sau acceptați. Ei gândesc singuri pentru că au știut să-și folosească libertatea.
Oamenii fericiți se roagă. Credința lor în Dumnezeu este un sprijin.
Într-adevăr, a fi fericit nu este doar un drept, ci o posibilitate accesibilă tuturor.Trebuie doar să alegi să fii fericit. Și mereu amintiți-vă că fericirea nu este ceva, ci Cineva.
Traducere: ACC
Sursa:it.aleteia.org
