Inimi

cei înţelepţi
pleacă atât de grăbiţi
nici nu am apucat să-i întreb...

cei răbdători
îşi termină aşa devreme sarcina
a mea nu e nici pe jumătate gata...

cei trăitori
îşi iau la revedere atât de timpuriu
încă mă mai întreb
dacă şi-au trăit toată viaţa...

cei credincioşi
şi-au spus deja rugăciunea
eu nici nu am început-o...

cei blânzi
şi-au terminat cuvintele
eu nici nu mi le-am ales...

cei ascultători
şi-au încheiat definitiv tăcerea
eu încă tot mai explic altora...
cei iubitori
şi-au arătat dragostea faţă de aproape
eu încă mai caut să aflu cum...

cei bucuroşi
şi-au risipit deja zâmbetul
eu încă încerc să-l schiţez...

cei smeriţi
şi-au împărţit umilinţa
eu încă tot mă frământ
cum...

cei curaţi la suflet
şi-au încheiat misiunea
ne-au arătat şi nouă cum să fim ca ei
dar n-am luat aminte...

Sursa: Andrei Surugiu, Stihuri bolnave, Ed. Etnous, Braşov, 2012.

Cuvântul sculptează!

30 Aprilie – Păcate amuzante

Într-un colegiu, trei copii la vreo zece ani se spovedesc. Unul dintre ei este în scaunul de spovadă şi stă de vorbă cu preotul. Ceilalţi doi aşteaptă şi se pregătesc în bancă.
Dintr-o dată, se aud nişte hohote de râs puternice ale preotului şi ale micului penitent. Pe unul dintre cei doi care aşteptau în bancă îl pufneşte râsul. Celălalt, gânditor şi serios, spune:
-Păcatele mele nu sunt atât de amuzante.

Nu prea există păcate amuzante. Ceea ce este amuzant uneori este felul copiilor de a le spune pe ale lor. O fac cu simplitate şi claritate, fără să-i intereseze ceea ce ar putea preotul să gândească sau să spună.
Cu cei mari nu stau la fel lucrurile. Ne punem întrebări care nu îşi au rostul: cum i-o voi spune? Ce va crede despre mine?...
Singura întrebare necesară este: ce trebuie să spun? Apoi, trebuie să o spunem cu simplitate, claritate şi concizie. Restul este în plus.
Şi în acest aspect, copiii ne dau lecţii.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

29 Aprilie – Invidia ridicolă

Un om a murit, lăsând în urma sa o avere imensă împărţită între cei doi fii ai săi. Însă ambii erau lacomi şi, în mintea lor bolnavă, s-a cuibărit suspiciunea că celălalt a fost favorizat cu o parte mai mare. După ce au discutat la nesfârşit, fără a ajunge la vreo înţelegere, s-au hotărât să poarte disputa în faţa judecătorului din localitate.
Judecătorul a luat act cu mare grijă de toate argumentele pe care ambii le expuneau, apoi l-a întrebat pe unul dintre ei:
-Tu ai fi capabil să juri că fratele tău a primit ca moştenire o parte mai mare decât a ta?
-Da – răspunse cel întrebat fără să şovăie.
-Iar tu – adresându-se celuilalt frate – eşti capabil să juri că şi fratele tău a primit o parte mai mare decât a ta?
-Da – răspunse cel interpelat, la fel de categoric.
-Atunci dacă amândoi sunteţi convinşi, sentinţa mea este să vă schimbaţi între voi respectivele voastre moşteniri.
Iar judecătorul a ordonat executarea imediată a sentinţei sale.
(Poveste orientală)

A te gândi şi a dori ceea ce au ceilalţi te împiedică şi te face incapabil să te bucuri de ceea ce-ţi aparţine, de ceea ce ai. Pentru aceasta, invidia ne amărăşte cumplit existenţa.
Invidia este păcatul cel mai absurd şi ridicol. Practic, în toate celelalte păcate se caută o satisfacţie care ne este interzisă. Cu invidia, ceea ce se caută şi se obţine este o suferinţă, de asemenea interzisă.
Este un păcat care încape doar în inimile rahitice.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Pentru a sluji Biserica şi lumea preoţii trebuie să fie sfinţi

Congregaţia pentru Cler îi încurajează pe preoţi să îşi amintească de datoria lor de a fi sfinţi, într-o scrisoare pentru Ziua Mondială de Rugăciune pentru Sfinţirea Preoţilor, care va fi în acest an în 15 iunie. Scrisoarea, semnată de prefectul şi de secretarul Congregaţiei, include material pentru lectură şi o rugăciune. “Expresia găsită în Scriptură ‘Voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră’ (1Tesaloniceni 4,3), deşi adresată tuturor creştinilor, se referă la noi preoţii în particular, deoarece noi am acceptat invitaţia la ‘a ne sfinţi pe noi înşine’ şi a deveni ‘miniştri ai sfinţeniei’ pentru fraţii noştri”, se explică în scrisoare. “În cazul nostru, această ‘voie a lui Dumnezeu’ este, să spunem aşa, dublată şi multiplicată la infinit, şi trebuie să o urmăm în tot ceea ce facem”.

“Acesta este destinul nostru minunat: nu ne putem sfinţi fără a lucra la sfinţirea fraţilor noştri, şi nu putem lucra la sfinţirea fraţilor noştri dacă nu am lucrat mai întâi şi dacă nu continuăm să lucrăm la propria noastră sfinţire”. Scrisoarea vorbeşte şi despre scandalul abuzurilor sexuale, înainte de a se îndrepta spre celebrarea Anului Credinţei care va începe în octombrie 2012. “Astăzi în special preoţii, în cultul şi în slujirea lor zilnică, trebuie să raporteze totul la comuniunea trinitară: doar pornind de la ea şi scufundându-se în ea, credincioşii pot cu adevărat să descopere chipul Fiului lui Dumnezeu… şi să ajungă cu adevărat la inima fiecărui om şi a patriei în care sunt chemaţi”. “Doar în acest mod putem noi, preoţii, să redăm omului contemporan demnitatea, simţul relaţiilor umane şi al vieţii sociale, şi scopul întregii creaţii”.

Oficialii Vaticanul au susţinut faptul că noua evanghelizare poate fi posibilă doar dacă “creştinii sunt capabili să surprindă şi să mişte lumea din nou proclamând Natura Dumnezeului nostru care este Iubire, în cele trei Persoane Divine care o exprimă şi care ne implică în propria lor viaţă”. “Lumea de astăzi, cu sfâşierile ei tot mai dureroase şi mai îngrijorătoare, are nevoie de Dumnezeu – Preasfânta Treime – şi Biserica are datoria de a-l vesti”, se încheie scrisoarea. “Pentru a îndeplini această datorie, Biserica trebuie să rămână indisolubil unită cu Cristos şi să nu se despartă niciodată de El; are nevoie de sfinţii care locuiesc ‘în inima lui Isus’ şi sunt martori fericiţi ai iubirii trinitare a lui Dumnezeu. Pentru a sluji Biserica şi lumea, preoţii trebuie să fie sfinţi!”

Sursa: http://www.catholica.ro/2012/04/28/pentru-a-sluji-biserica-si-lumea-preotii-trebuie-sa-fie-sfinti

Cuvântul sculptează!

28 Aprilie – Îngheţată pentru suflet

Într-o zi, un tată i-a dus pe copiii săi ca să ia masa la un restaurant. Cel mai mic, de 6 ani, îl întrebă dacă poate să facă el rugăciunea dinainte de masă. Fiind tatăl de acord, copilul spuse:
-Dumnezeule preabun şi atotputernic, îţi mulţumim pentru hrana oferită. Eu aş fi şi mai mulţumit dacă tata ne-ar da la desert îngheţată. Amin.
Pe lângă râsetele clienţilor care se aflau în apropiere, o doamnă spuse cu dispreţ:
-Lucrurile stau foarte prost. Copiii de astăzi nu ştiu să se roage. Cui îi poate trece prin minte să-i ceară lui Dumnezeu o îngheţată?... Niciodată nu am mai auzit aşa ceva!
Auzind acestea, copilul începu să plângă şi-l întrebă pe tatăl său:
-Am spus ceva rău, tată? S-a supărat Dumnezeu pe mine?
Tatăl îi spuse că a făcut foarte bine rugăciunea şi că, fără îndoială, lui Dumnezeu i-a plăcut tare. Un domn în vârstă s-a apropiat de masă, i-a făcut cu ochiul copilului şi i-a spus:
-Eu ştiu că Dumnezeu s-a gândit că a fost o rugăciune de binecuvântare excelentă.
-E adevărat? – întrebă copilul.
-Fără îndoială! Apoi, şoptindu-i, adăugă arătând spre femeia al cărei comentariu determinase acea situaţie: Foarte rău pentru dânsa. Ea nu a cerut niciodată o îngheţată lui Dumnezeu. Puţină îngheţată, uneori este foarte bună pentru suflet.
Cum era de aşteptat, tatăl a cumpărat copiilor îngheţată la sfârşitul mesei. Copilul rămase privind fix la îngheţata sa pentru câteva momente, apoi făcu ceva de neuitat: a luat îngheţata lui şi fără să spună nici un cuvânt a mers şi i-a întins-o doamnei respective. Cu un surâs nevinovat i-a spus:
-Luaţi-o, este pentru dumneavoastră. Îngheţata este bună pentru suflet, iar sufletul meu deja se simte bine.

O lecţie dublă, aceasta a puştiului:
Prima: Simplitatea în momentul în care ne adresăm lui Dumnezeu.
A doua: Iertarea şi gestul de caritate faţă de acea doamnă care credea că lui Dumnezeu întotdeauna trebuie să-i vorbeşti despre lucruri serioase şi plictisitoare.
„Îngheţata este bună pentru suflet?” Nu ştiu. „A deveni asemenea copiilor”, da, este!

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

27 Aprilie – Închisoarea urii

Doi oameni au făcut puşcărie pe nedrept vreme de câţiva ani buni. În timpul detenţiei au avut parte de tot felul de maltratări şi umiliri. După câţiva ani de libertate, s-au întâlnit din nou. Unul dintre ei îl întrebă pe celălalt:
-Îţi mai aduci aminte vreodată de gardieni?
-Nu, slavă Domnului, am uitat totul! – spuse acesta. Dar tu?
-Eu continui să-i urăsc cu toată fiinţa mea – răspunse celălalt.
Prietenul său îl privi câteva clipe, apoi spuse:
-Îmi pare rău pentru tine. Dacă astfel stau lucrurile, înseamnă că încă te ţin închis.
(Poveste orientală)

Ura constituie o adevărată închisoare. În realitate constă în a continua să suferi pentru ceea ce a trecut deja.
Cu siguranţă, nu dispunem de o gumă de şters pentru a elimina din memorie răul pe care ni l-au făcut. Însă a răscoli în continuu această amintire proastă înseamnă a continua să suferi. Acest lucru, pe lângă faptul că nu este creştinesc, este o afacere proastă.
A suferi pentru ceea ce a trecut deja este o suferinţă inutilă şi prostească.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

CONCURSUL NATIONAL DE LITERATURA “RETEAUA LITERARA” 2012

Reţeaua literară în parteneriat cu editura Tracus Arte organizează cea de-a III -a ediţie a concursului naţional de literatură ”Reţeaua literară” (secţiunile poezie şi proză).

Perioada de înscriere: 01 martie – 30 aprilie 2012

Finaliştii vor fi desemnaţi în ultima parte a lunii mai 2012. Câştigătorii vor beneficia de publicarea unui manuscris la editura Tracus Arte şi de lansare la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus iar finaliştii de promovare preferenţială atât în Reţeaua literară cât şi prin intermediul site-urilor partenere.

Textele vor fi trimise pe mail (reteaualiterara@yahoo.es), alături de o prezentare (cv literar + date de contact) până la data de 30.04.2012.

Condiţii de înscriere:

- să nu fi debutat până acum în volum cu poezie sau proză

- nu există limită de vârstă pentru înscriere

- se vor trimite maximum 15 poeme sau 15 pagini de proză în format A4, scrise pe o singură faţă

- cu specificaţiile: font times new roman 12, la două rânduri

Câştigătorii vor fi desemnaţi de către un juriu format din: Paul Cernat, Alexandru Matei, Alex Goldiş, Crina Bud, Şerban Axinte, George Neagoe si Gelu Vlaşin.

Sursa: http://totuldesprecarti.com/concursul-national-de-literatura-reteaua-literara-2012