Adevăratul motiv pentru care minţim

Potrivit unei cercetări realizate de dr. Anita Kelly, professor de psihologie la Universitatea Notre Dame, un om minte în medie de 11 ori pe săptămână. Dar ce ne determină să fim necinstiţi atât de des?

Răspunsul îl dă un articol din Wall Street Journal, care arată că fiecare om suferă ocazional de lipsa onestităţii. Concluzia este confirmată de cartea Adevărul despre minciună: cum minţim pe toată lumea, în special pe noi înşine, al cărei autor este Dr. Dan Ariely.

Ariely afirmă că fiecare dintre noi are două motivaţii principale: „pe de o parte, ne dorim să profităm cât mai mult de înşelăciune şi să obţinem bani sau laude nemeritate. Pe de altă parte, dorim să credem despre noi că suntem persoane onorabile şi cinstite". În consecinţă, deciziile noastre zilnice sunt luate în funcţie de aceste două motivaţii. 

SURSA 

Concurs: „Copiii căpitanului Grant. Călătorie în jurul lumii ” de Jules Verne

Librarie.net vă oferă trei exemplare dintr-o carte de aventuri devenită un clasic al literaturii: Copiii căpitanului Grant. Călătorie în jurul lumii de Jules Verne. Te poți număra printre câștigători dacă răspunzi corect în comentarii la întrebarea de mai jos.

În ce roman al autorului francez acțiunea este plasată în România?

Câștigătorul va fi desemnat prin tragere la sorți. Concursul va dura o săptămână. Mult succes !

Dacă vrei să participi, apasă

aici 

Beneficii și provocări ale vieţii într-o lume hiperconectată

Noi înșine și întreaga societate suntem martori zi de zi la inovațiile aduse în tehnologie, bucurându-ne de privilegiile oferite de lumea conectată în care trăim, dar expunându-ne zilnic la provocările și pericolele pe care aceasta le ascunde.

Dezvoltarea domeniului tehnologic va schimba în viitor întreaga planetă, oferindu-ne posibilitatea de a explora lumea în moduri parcă desprinse din romanele și filmele SF. Într-un articol pentru BBC Future, Tad Williams, autor de benzi desenate, romane și scenariu pentru film și televiziune este de părere că inovațiile tehnologice vor trece dincolo de schimbul de informații. De exemplu, tehnologia haptică (atingerea virtuală / virtual touch) ne va permite să împărtășim informații despre ceea ce simțim prin atingere, ori vom putea „călători" în orice colț al lumii, chiar dacă fizic vom fi la mii de kilometri depărtare.

Impactul asupra sănătății ar putea fi, de asemenea, extraordinar, punctează Williams. Astăzi deținem calculatoare performante portabile „de buzunar" - smartphones -, dar pe viitor acestea ar putea fi înlocuite de „ochelarii deștepți" care nu numai că ne vor servi drept telefon și computer, dar și ca un tablou al întregii noastre condiții fizice. Pe lângă valorile ritmului cardiac, ale nivelului glicemiei sau al funcționării organelor interne, vom putea, în permanență, să primim asistență medicală online. Chiar și la cumpărături, dispozitivele „inteligente" conectate la imensa bază de date a internetului ne poate ajuta să alegem în mod benefic alimentele de pe rafturi, în funcție de informațiile de pe pachetele acestora, dar și în funcție de problemele noastre de sănătate.

Educația este un alt domeniu în care dezvoltarea internetului și a tehnologiei şi-a spus, și va avea de spus și pe viitor, un cuvânt important. Internetul a oferit utilizatorilor resurse vaste de informaţie. Mai departe însă, inovația tehnologică ar putea contribui la dezvoltarea de noi modele și metode de învățământ, mai atractive și mai interactive, care creează „experiențe emoționale de învățare", punctează The Guardian. Spre deosebire de metodele tradiționale, noile modalități vor face mai mult apel la latura emoțională a studentului, prin intermediul jocurilor care provoacă, ajută la progresare, răsplătesc și oferă o experiență personalizată. În plus, jocurile sunt un spațiu unde semnificația eșecului nu este atât de dură, ci este o experiență prin care jucătorul învață din greșeli pentru a termina cu succes, în final, jocul.

Beneficiile unei lumi tot mai dezvoltate din punct de vedere tehnologic nu se opresc aici, însă dincolo de ele aşteaptă provocările. Ultimii ani ne-au alimentat dependența de internet, această „lume virtuală" care ne permite efectuarea, printr-un simplu click, a unei suite de activități, de la comunicarea cu ceilalți și păstrarea legăturilor cu oameni din colțuri diferite la lumii, până la informare, shopping sau chiar operațiuni de care depinde securitatea lumii. În cazul unui eventual colaps global al conexiunii, nu avem niciun colac de salvare, avertiza într-un videoclip TED, Danny Hills, inginer, inventator, om de știință și cea de-a treia persoană care a înregistrat vreodată un domeniu pe internet. „În cazul unui dezastru în ceea ce priveşte internetul, nu avem garanţia unui plan de rezervă."

De asemenea, dezvoltarea tehnologiei a condus la înmulțirea atacurilor cibernetice majore, dar și la dezvoltarea de metode prin care hackerii pot accesa informațiile tale personale, ori date confidențiale importante. În plus, accesând internetul lași în urma ta o „amprentă virtuală" sau chiar ajungi să împărtășești de bună voie informații personale, completând diverse câmpuri pe rețele de socializare sau alte site-uri. Toate aceste date sunt apoi colectate de „negustorii de informații" pe care le vând companiilor care mai apoi vor încerca să îți vândă ție produse.

Internetul provoacă dependență, iar aceeași putere asupra noastră o au și noile dispozitive tehnologice. În consecință, relațiile noastre sociale se pot deteriora, iar noi devenim tot mai puțin conectaţi la ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi, fiind tot mai ancorați în problemele și evenimentele din lumea virtuală.

Chiar și economia și ocuparea forței de muncă pot avea de suferit pe fondul dezvoltării tehnologice, avertizează o lucrare publicată pe site-ul Universității Stanford. Prin tehnologizarea proceselor în anumite arii, personalul uman a fost înlocuit de mașinării. Pe de altă parte, acest avans a condus la crearea de noi locuri de muncă în alte domenii.

Inovațiile tehnologice spectaculoase la care am asistat în ultimii ani reușesc să ne stârnească curiozitatea, dar și să ne poarte imaginația dincolo de barierele realității, oferindu-ne o imagine asupra modului în care evoluția în acest domeniu ne-a schimbat viața. 

SURSA 

Cum să alini pe cineva care suferă

Suferinţa cauzată de moartea cuiva este adeseori înconjurată de clişee, care încep cu „a fost mai bine că a murit repede" şi se încheie cu „acum nu mai suferă, e într-un loc mai bun". Dar ce putem face concret şi semnificativ pentru cei care suferă din cauza pierderii unei persoane dragi? Sarah Parmenter, de la Life Hacker, ne oferă câteva sfaturi.

Bunele intenţii şi cuvintele amabile par să dispară după câteva săptămâni, şi cel aflat în suferinţă rămâne tot singur. Pentru a preveni aceasta, Parmenter oferă şase sfaturi celor care doresc să ajute un prieten care a pierdut pe cineva drag.

În primul rând, cel care doreşte să ajute nu trebuie să spună „Sună-mă atunci când ai nevoie de ceva". De cele mai multe ori, această afirmaţie este percepută mai ales ca „nu ştiu ce să fac şi nu cred că pot să te ajut cu nimic". În schimb, oferă-ţi ajutorul concret, petrecând timp cu cel care suferă, ajutându-l cu plata facturilor sau cumpărarea alimentelor necesare.

În al doilea rând, este foarte posibil ca persoana care a pierdut pe cineva drag să nu poată să se concentreze la alte lucruri. De aceea, este imperativ ca prietenii să o ajute să ia decizii treptat, să aibă o viziune clară a ceea ce doresc să facă împreună şi, în special, să manifeste foarte multă răbdare.

Starea emoţională a celui în suferinţă este vulnerabilă şi orice poate atrage o reacţie negativă. Dar chiar dacă poate părea un subiect de evitat, a vorbi despre cel decedat poate aduce multă pace, spune Parmenter.

În consecinţă, un prieten poate alege să discute cu cel în suferinţă despre elementele care îl fac să se gândească la moarte (sirenele ambulanţelor, ştiri despre accidente sau boli etc). Aceste informaţii pot fi de folos, nu pentru a crea un zid de protecţie în jurul celui suferind, ci pentru a înţelege eventualele reacţii bruşte sau schimbări de stare care apar în prezenţa acestor stimuli.

În al cincilea rând, prietenii ar trebui să fie atenţi la limbajul nonverbal al celui în suferinţă. Poate că cel care suferă vorbeşte despre o schimbare de comportament sau ceva care este diferit. Adeseori, acesta încearcă să spună ceva despre sine, că are nevoie de o îmbrăţişare sau un umăr pe care să plângă, dar fără a părea slab.

În ultimul rand, cei care suferă ar trebui îndreptaţi spre un domeniu al vieţii lor care este separat de cel decedat, precum locul de muncă. Chiar dacă mediul de lucru îi solicită din punct de vedere fizic şi mental, o activitate de intensitate medie sau mare îi poate ajuta să se concentreze, să realizeze proiecte importante şi să uite, cel puţin o perioadă, de lupta interioară şi de emoţiile negative. 

SURSA 

Aplicatia E-communio

Aplicatia E-communio pe

și se poate descarca de aici

Inima ta este importantă pentru toți!

Dacă nu aș avea o inimă poate că nu aș scrie despre ea pentru voi, dar cum ea bate și cu fiecare bătaie o undă pleacă din pieptul meu, sper ca ea să rezoneze cu a voastră!

Nu știu dacă știați, dar peste tot în lume în luna septembrie se sărbătorește Luna Inimii. Da, poate că a trecut luna, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să îți „asculți” inima și să o „duci” la un control pentru a vedea dacă ea îți mai „vorbește bine” după „placul” ei. Nu strică nimănui să-și facă un controlul de rutină a colesterolului – disponibil gratuit toată luna septembrie în clinicile Medsana (aici centrele Medsana) - fiindcă colesterolului este un prim pas prin care își pot da seama dacă inima ta este sănătoasă sau nu.

Și dacă ai făcut un control (ceea ce este bine!) ar trebui să mai adaugi la viața și o obișnuință bună: Sportul. Cine nu știe de sintagma latină „minte sănătoasă în corp sănătos”. Cred că este destul să ne gândim la ea pentru a ne apuca pofta de sport. Și sporturi sunt multe... Dar nu în excers, bineînțeles, căci precum spune sf. Pavel: „Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate îmi sunt de folos”, hrănește-te cu această ocazie sănătos și vei avea o viață lungă ci bună. SPOR!

Intră aici pentru și mai multe info: lunainimii.ro

10 întrebări care îţi arată cum să îţi construieşti respectul de sine

Respectul propriei persoane implică o doză de maturitate și echilibru care nu ne sunt întotdeauna native. Iată o listă cu 10 întrebări pe care ar trebui să şi le pună orice persoană care dorește să cultive un respect de sine sănătos. Lista a fost întocmită de beliefnet.com.

1. Mă iubesc pe mine însumi/însămi? În general, oamenii au fost învăţaţi să-şi pună aproapele mai presus de orice, pe ideea bazată pe versetul din Marcu 12,31 care spune „să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi". Însă problema apare atunci când se uită ultimele patru cuvinte, „ca pe tine însuţi", pentru că dacă oamenii nu se iubesc pe ei înşişi şi nu se apreciază într-o măsură corespunzătoare, cu greu vor reuşi să-i iubească pe cei din jurul lor aşa cum trebuie. Se poate ca cineva să creadă că iubirea de sine este un lucru cât se poate de natural, însă sunt anumite aspecte sau comportamente care demonstrează că nu este chiar aşa, cum ar fi diferitele dependenţe, propria mutilare, sinuciderea şi chiar negarea importanţei pe care o are o fiinţă umană în ochii lui Dumnezeu.

2. Mă respect pe mine însumi/însămi? Probabil majoritatea crede că da, însă sunt ocazii în care nu se întâmplă aşa. Spre exemplu, sunt persoane care nu sunt capabile să ceară să li se vorbească pe un ton adecvat, respectuos, ca unei fiinţe umane la fel de importante ca cea pe care o are în faţă. Însă dacă aceste persoane nu arată apreciere de sine şi respect faţă de ele însele, nici cei din jur nu o vor face.

3. Mă comport ca o victimă? Unele persoane se cred victime ale diferitelor situaţii neplăcute din viaţă, postură din care au posibilitatea să-i învinovăţească pe alţii de ceea ce li se întâmplă lor. Însă, odată ce recunosc că se află în rolul de victimă şi îşi doresc să iasă din el, vor putea să facă schimbări în comportamentul şi atitudinea lor, lucru extrem de benefic pentru sănătatea fizică şi emoţională.

4. Îmi asum greşelile pe care le fac? Poate părea ciudat, dar dacă o persoană se iubeşte suficient de mult, nu va considera greşelile pe care le face ca un obstacol de nedepăşit sau ca ceva care o defineşte ca om. O greşeală este doar o greşeală. Atunci când cei care au greşit îşi dau seama de valoarea pe care o au pentru Creator şi de faptul că El a murit pentru păcatele şi greşelile lor, vor reuşi să se ierte pe ei înşişi. Dumnezeu este dragoste, şi cei care doresc o pot simţi în fiecare moment al vieţii lor.

5. Mă îngrijorez prea mult? Îngrijorarea produce stres, lucru care afectează sănătatea şi împiedică credinţa să crească. Credinţa este antidotul îngrijorării, pentru că ea îi aminteşte celui îngrijorat că există un Dumnezeu dispus să-i poarte de grijă.

6. Am încredere în mine însumi/însămi? Dacă o persoană recunoaşte că a fost creată după chipul şi asemănarea Creatorului, atunci va crede că a fost dotată cu înţelepciune şi discernământ pentru a putea avea încredere în ea însăşi şi pentru a lua decizii.

7. Îmi folosesc energia cu folos? De multe ori, oamenii îşi irosesc timpul şi energia făcând lucruri nefolositoare. Însă dacă ar fi conştienţi că atât sănătatea, energia, vitalitatea şi timpul vin din mâna lui Dumnezeu, ar fi mai atenţi ce fac cu aceste daruri. Cei care nu pot să refuze anumite activităţi care nu sunt neapărat utile, trebuie să înveţe să o facă, cu scopul de a folosi cât mai bine timpul şi energia, resurse atât de preţioase.

8. Iau hotărâri care mă pun pe mine şi pe cei din jurul meu în pericol? Se poate întâmpla ca cineva să facă anumite lucruri sau să ia anumite decizii care îi pun viaţa în pericol. Spre exemplu, a mânca nesănătos sau a conduce o maşină peste viteza permisă sunt situaţii care pot avea consecinţe negative. De aceea, o persoană care se iubeşte şi se respectă nu-şi va pune viaţa în pericol prin acţiuni necugetate.

9. Încerc să fac bine tuturor? Da, este adevărat că aceasta este una dintre caracteristicile unui creştin adevărat, dar acest lucru nu înseamnă neglijarea propriei persoane şi pierderea sănătăţii în încercarea de a ajuta pe toată lumea. Acest lucru nu este posibil deoarece orice fiinţă umană este limitată.

10. Sunt capabil/ă să mă iert pentru greşelile „mari" din viaţa mea? Există anumite greşeli care nu se mai pot îndrepta, care au provocat multă durere persoanei în cauză sau celor din jurul ei, însă acest lucru nu înseamnă că persoana care le-a comis trebuie să trăiască toată viaţa copleşită de acea greşeală, cu frică sau cu sentimentul de vinovăţie. Dumnezeu este dragoste şi iertare. Aşadar, dacă El a iertat, oricine poate să o facă.

SURSA