"Nu sunt cumplite viforele vietii pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur - vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui e pace si lumina: acolo e Hristos! Si inima canta: Aliluia!" (Condacul al V-lea, Acatistul de multumire - "Slava lui Dumnezeu pentru toate")
Aud uneori ca vremurile pe care le traversam nu sunt propice pentru credinta. Sunt multi cei care spun ca pe fondul atator frustrari, atator lipsuri "cum sa-ti mai arda de credinta"? E adevarat, se supravietuieste greu in Romania! E greu sa intretii o familie, este greu sa faci cati copii iti da Dumnezeu! Majoritatea barbatilor romani au o viata foarte frustranta, mai ales cand au de muncit sa-si intretina familia si sa se ocupe si de cariera in acelasi timp. Ma refer bineinteles la cei care muncesc cinstit si au idealuri decente. De femei nu mai vorbesc, deja s-a impamantenit vorba "numai femeie sa nu fii...", aceasta spunand totul despre greaua cruce ce o poarta. Teoretic, "in Romania, Statul ocroteste familia"[141], insa, practic, nu se face mare lucru pentru pastrarea statutului ei social si moral unic. E greu sa iei o casa, sa o mobilezi, slujbele sunt nesigure, salariile sunt mici[142] si nu acopera multimea cheltuielilor necesare. De aceea a devenit moda "cuplul liber", de aceea se nasc copii in afara Tainei Cununiei, din relatii de concubinaj (23% din total, dupa o statistica din anul 1999). Se fac si eforturi pentru a se mai ameliora situatia, Biserica dar si Guvernul si Presedintia au diferite proiecte in sprijinul familiei.
"Nu suntem indreptatiti sa-i cerem statului sa ne dea raiul pe pamant, dar suntem in drept sa-i pretindem a nu realiza iadul pe pamant" spunea N. Steinhardt intr-un interviu.
Pana una alta trebuie sa le luam ca pe un dat - acestea sunt vremurile si, oricum ar fi ele, sunt vremurile in care noi trebuie sa ne castigam mantuirea printr-o relatie vie cu Hristos prin Biserica. La Liturghie suntem co-liturghisitori cu parintii slujitori in Sfantul Altar, suntem contemporani cu Hristos. Suntem cu El la Nazaret, la Iordan, pe Golgota. In plus, El ni Se daruieste de fiecare data cand primim Sfanta Impartasanie. Cand Il traiesti pe Hristos, vremurile de acum, oricum ar fi ele, sunt vremurile pe care Hristos le-a sfintit prin Intruparea Sa. Daca arzi de iubire pentru Dumnezeu, lumea intreaga (cu vremurile ei) devine Biserica!
Pe de alta parte se poate spune, pe buna dreptate, ca omul contemporan are nevoie de modele, el trebuie sa se convinga oarecum ca Patericul sau Vietile Sfintilor nu sunt relatari SF. Degeaba citeste despre culmile sfinteniei daca sesizeaza ca nu mai exista astfel de oameni si astfel de trairi... Eu personal am intalnit oameni cu viata sfanta...
Da, consider ca este greu a fi azi crestin! Sunt multe griji si lipsuri, frustrari, e multa nedreptate, multa destrabalare, multe ispite. Dar nu cred ca vreodata a fost usor. Mantuitorul atentioneaza, dar si imbarbateaza pe Apostoli (prin ei si pe noi cei de azi) spunandu-le: In lume necazuri veti avea; dar indrazniti. Eu am biruit lumea (Ioan 16, 33). Credeti ca in perioada persecutiilor era usor sa fii crestin? Multi si-ar fi dorit, poate, sa traiasca vremurile noastre. Crestin inseamna a-ti duce crucea si suntem incredintati ca aceasta nu e niciodata mai grea decat putem duce! Lot s-a salvat, desi traia in Sodoma, iar Iuda s-a pierdut, desi era cu Domnul. Asa ca e bine sa nu mai invinuim timpurile, pentru ca Hristos vrea acum si aici sa ne traim viata dupa voia Sa. Vesnicia se castiga in istorie, iar mantuirea oricum vine de la Bunul Dumnezeu, nu de la vremuri, nu de la societate. Sa cautam a fi buni crestini cat traim, caci in iad si Evanghelia este veste proasta. Cineva spunea metaforic ca pe portile iadului sta scris Prea tarziu!
Vremurile, oricum ar fi ele, sunt vremurile mantuirii noastre !
[141] Constitutia Romaniei, articol 26.
[142] Puternicul exod al romanilor ca mana de lucru ieftina pentru Occident i-a facut pe reprezentantii ONU sa afirme ca: "Romania este al cincilea furnizor de sclavi (??!! n.n.) din lume" (mesaj pe banner, Realitatea TV, 7 iunie 2003). No comment!
Sursa: http://www.laurentiudumitru.ro/carti.php?id=1&cap=26
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu