marți, 10 mai 2011

Cuvântul sculptează!

10 Mai – „O mamă nu se satură nicicând de aşteptat”

O mamă, care de câţiva ani îl văzuse plecând de acasă pe fiul său, păstra casa ca şi cum el încă locuia acolo. Închisese câteva încăperi, însă camera fiului, salonul şi grădina străluceau de curăţenie. Într-o bună zi, o prietenă o vizită şi, văzând totul atât de aranjat, o întrebă:

- «Dragă, de cât timp eşti singură?»

- «De cincisprezece ani, răspunse doamna.»

- «Fiul tău îţi scrie?»

- «Da, ultimele veşti sunt de acum doi ani.»

- «Nu ţi se pare mult timp, pentru ca să ţii totul atât de îngrijit?»

- «Dar cine îţi spune ţie – reluă mama –« că nu se va întoarce mâine, sau chiar în momentul acesta?»

Un comentariu bun ar putea să fie versurile unui cântec:

„De câte ori, copil fiind, eu m-am rugat,

Că te iubesc, să-ţi spun nicicând n-am încetat

Cu timpul, însă, Mamă, de tine am uitat

Şi paşii mei pe căi pierdute-au apucat.

De tine, Mamă, astăzi, eu mi-am amintit

Altarul tău cât de frumos e-mpodobit

Rugându-mă din nou, îndată am aflat

Că o mamă nu se satură nicicând de aşteptat.”

„O mamă nu se satură nicicând de aşteptat …” Mama de aici nu poate face altceva decât să aştepte. Fecioara Maria, pe lângă faptul că nu se satură să aştepte, ne ajută să ne întoarcem.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu