19 Iunie – Măsură dublă
Unui muncitor, fiindu-i plătit salariul lunar, i s-au dat mai mulţi bani. Nu spuse nimic şi păstră ceea ce era în plus. Luna următoare i s-a dat mai puţin. Îndată se duse şi protestă la administrator. Acesta, îi spuse că luna trecută, când i s-a dat mai mult, nu a spus nimic.
Cu multă răbdare şi mult calm, muncitorul răspunse:
-«Domnule, o greşeală poate fi trecută cu vederea, însă două… una după alta…»
Pare o glumă, însă în relaţia noastră cu Dumnezeu este realitatea de zi cu zi. Când ni se întâmplă ceva care ne place, tăcem şi savurăm cu bucurie. Când, din contră, ni se întâmplă ceva care nu ne place, protestăm şi ne ridicăm imediat glasul către cer.
Muncitorul din poveste câştigase mare parte din ceea ce i se plătise în prima lună şi mai mult decât ceea ce i se dădea în a doua. Ceea ce câştigase era al său, nu i se făcea nici un favor. Însă înaintea lui Dumnezeu nici nu ne putem prezenta cu câştiguri, nici nu putem să-i aducem facturi. Totul este harul sau darul său. Îi suntem datori viaţa întreagă. Cu alte cuvinte, în faţa lui Dumnezeu, nu avem nici un drept, nu putem să pretindem. Singurul lucru pe care îl putem face şi trebuie să-l facem este să mulţumim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu