31 Octombrie – Latura bună
Se povesteşte despre o bătrână irlandeză că niciodată nu vorbea rău despre
nimeni; mereu găsea ceva bun, chiar şi în cel mai rău dintre oameni. Într-o zi
muri un om care părea că adăposteşte în sine toate mizeriile umane: era hoţ,
beţiv, certăreţ, o bătea pe soţie şi pe copii... era un spin pentru toţi
vecinii.
În noaptea priveghiului, bătrâna ajunse în încăperea unde avea să se recite
Rozariul pentru răposat. Toţi se mirau şi-şi spuneau în sine:
-Despre ăsta, sigur nu va putea spune nimic bun.
Bătrânica rămase un moment tăcută; părea că, efectiv, nu ştia ce să zică.
Însă în cele din urmă spuse:
-Ce păcat, ştia să fluiere atât
de frumos...! Era o plăcere să-l auzi când trecea în fiecare dimineaţă pe sub
fereastra mea.
Nu există nimeni atât de nenorocit încât să nu aibă ceva bun în el.
Problema e să ştii să vezi.
Ceea ce vedem depinde de cum privim. Atunci când se priveşte cu spirit
critic, cu dorinţa de a afla defecţiuni, atunci se găsesc. Atunci când se
priveşte cu iubire, se vede ceea ce este bun.
Ce văd în oamenii care mă înconjoară? Răspunsul mă va învăţa să descopăr
cum privesc.
