Prezenţa numelor româneşti pe cer, în urma atribuirii
lor unor corpuri cereşti, nu reprezintă o noutate, dar criteriile de
selecţie ridică numeroase semne de întrebare. În fond, ce caută
astronomul Constantin Pârvulescu, poetul Mihai Eminescu, sculptorul
Constantin Brâncuşi alături de anonimele Veta şi Irinuca sau lângă
oraşul Piatra Neamţ?
Specialişti din cadrul Institutului Astronomic al Academiei Românie şi
de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti
prezintă criteriile în baza cărora au fost atribuite numele româneşti
corpurilor cereşti.
„Fiecare planetă sau satelit din Sistemul Solar are câte o temă. Spre
exemplu, pe Lună se dau nume după greii din Antichitate - filosofi sau
oameni de ştiinţă. Toţi trebuie să fie decedaţi de cel puţin 50 de ani”,
a declarat astronomul Adrian Şonka de la Observatorul „Vasile Urseanu”.
Unicul român omagiat pe Lună
În categoria oamenilor de ştiinţă omagiaţi pe Lună se încrie şi Spiru Haret.
Un crater cu diametrul de 29 de kilometri, situat pe „partea
întunecată” a satelitului natural al Pământului, îi poartă numele ca
urmare a deciziei Uniunii Internaţionale a Astronomilor (UAI) care a
recunoscut contribuţia românului în matematica astronomică. De altfel,
Spiru Haret şi-a obţinut titlul de doctor prin lucrarea intitulată
„Despre invariabilitatea axelor mari ale orbitelor planetare”. Totodată,
în calitate de ministru al Educaţiei la finele secolului al XIX-lea, el
a emis decretul de înfiinţare a Observatorului Astronomic din
Bucureşti, în prezent - Institutul Astronomic al Academiei Române. Spiru
Haret este singurul nume românesc de pe Lună.
