Alice Herz-Sommer, considerată cea mai
longevivă supraviețuitoare a Holocaustului, a murit la vârsta de 110
ani, lăsând în urma ei povestea emoționantă a unei vieți salvate prin
muzică și inspirație născută dintr-o bunătate fără margini.
„Alice
Sommer a murit liniștită în această dimineață, înconjurată de familie.
S-au scris multe despre ea, dar pentru aceia dintre noi care am
cunoscut-o bine, ea a fost draga noastră «Gigi». Ne-a iubit, a râs cu
noi și a iubit muzica alături de noi. A fost o inspirație, iar lumea
noastră va fi semnificativ mai săracă fără ea alături de noi", este
anunțul făcut dumincă de nepotul lui Alice Sommer, Ariel, citat de Reuters.
Viața
lui Alice Sommer este povestea unei existențe dureroase și chinuite.
Muzica a fost cea care i-a alinat suferința atunci când moartea i-a
furat, pe rând, pe cei dragi ei. Originară din Praga și născută într-o
familie de evrei, ea și-a pierdut mama și soțul în timpul celui de-al
Doilea Război Mondial. Împreună cu fiul ei, Raphael, de numai șase ani, a
ajuns în lagărul de la Theresienstadt, unde și-a petrecut doi ani din
viață.
Ceea ce a ținut-o în viață acolo a fost talentul
remarcabil și dragostea imensă pentru muzică. Iar măiestria cu care
cânta la pian a alinat, măcar pentru o scurtă vreme, durerea deținuților
care îi împărtășeau suferințele. „Muzica a încurajat inimile multor
prizonieri, chiar dacă numai temporar. Retrospectiv, sunt sigur că a
fost muzica cea care a consolidat optimismul meu înnăscut și a salvat
viaţa mea şi a fiului meu. A fost hrana noastră, a hrănit literalmente
sufletele noastre și ne-a ferit de ură. Acolo, în cele mai întunecate
colţuri ale lumii, a îndepărtat temerile noastre şi ne-a amintit de
frumusețea din jurul nostru", mărturisește Alice Sommer.
Chiar
dacă experiența sa de viață a fost cumplită, Alice Sommer a privit
mereu în trecut cu seninătate și fără un strop de ură sau regret. „Cred
că sunt ultimele mele zile, dar nu prea contează, pentru că am avut o
viață atât de frumoasă. Iar viața e frumoasă, dragostea este frumoasă,
natura și muzica sunt frumoase. Tot ceea ce experimentăm este un dar pe
care ar trebui să îl prețuim și să îl transmitem celor pe care îi
iubim", spunea Alice Sommer.
Cu
toate că i-a pierdut pe oamenii la care a ținut enorm și a trăit clipe
de coșmar multă vreme, și-a păstrat optimismul și o privire pozitivă
asupra vieții. „Am trecut prin multe războaie și am pierdut totul de
multe ori — inclusiv pe soțul meu, mama mea și pe iubitul meu fiu. Și
totuși, viața este frumoasă și am atât de multe lucruri de învățat și de
care să mă bucur. Nu am loc și nici timp pentru pesimism sau ură."
Într-un
interviu acordat cu trei săptămâni înainte de aniversarea a 108 ani de
viață, ea a fost întrebată dacă nu îi urăște pe cei care au expus-o
durerii cumplite în timpul vieții sale. Răspunsul ei surprinde prin simplitate și prin bunătatea sa nemărginită: „Niciodată nu urăsc. Cu toții suntem uneori buni, alteori răi."
Viața longevivă și experiențele au învățat-o câteva lecții pe care le-a împărtășit într-un material realizat de Allegro Films.
„În primul rând, îi sunt recunoscătoare mamei mele că ne-a insuflat
(eram cinci copii) să învățăm. Să știm, aceasta este baza. Iar apoi, să
fim recunoscători pentru tot", indiferent de dimensiunea unui lucru,
chiar și pentru oportunitatea de a vedea soarele, un zâmbet sau dovada
unei „virtuți frumoase". În doar câteva cuvinte, Alice Sonner a adunat
toată bunătatea, înțelepciunea și optimismul ei: „Totul este un dar."
Povestea
emoționantă și inspirațională a celei mai longevive supraviețuitoare a
Holocaustului a fost adunată în paginile unor cărți precum A Garden of Eden in Hell sau A Century of Wisdom: Lessons from the Life of Alice Herz-Sommer, the World's Oldest Living Holocaust Survivor.
De asemenea, un scurt documentar despre viața ei, intitulat „The Lady
in Number 6: Music Saved My Life", este nominalizat la Oscar anul
acesta.
Foto: Alice Herz-Sonner - Allegro Films / captură YouTube
