De 5 ani de zile, membrii comunității evreiești non-profit Reboot susțin și promovează Ziua Națională a Deconectării,
în care de vineri seara până sâmbătă seara (7-8 martie) renunță la
orice fel de tehnologie. Pe măsură ce oamenii devin dependenți de
tehnologie și detașați de cei din jur, inițiativa se propagă și prinde
din ce în ce mai multe persoane și implicare din partea mass-media, iar
medicii încep să explice de ce avem cu toții nevoie să ne întoarcem la o
zi de odihnă.
Mulți
dintre cei care participă la mișcare trimit poze celor de la Reboot în
care explică de ce s-au alăturat inițiativei: „pentru a mă reseta",
„pentru a petrece mai mult timp cu familia", „pentru a trăi în moment",
„pentru a aduce înapoi frumusețea în viață". Până nu demult, tot
aceleași motive i-au făcut pe oameni să îmbrățișeze device-urile de care
acum se debarasează: pentru a intra în contact cu prieteni vechi,
pentru a vorbi mai mult cu familia, pentru a urmări documentare cu
locuri frumoase și creaturi curioase, pentru a se relaxa prin muzică. Inițiativa celor de la Reboot este bazată pe porunca a patra din cele Zece Porunci din Biblie, care spune: „Să lucrezi șase zile și să-ți faci lucrul tău. Dar ziua a șaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău: să nu faci nicio lucrare în ea, nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici vita ta, nici străinul care este în casa ta." (Exod 20, 9-11)
Însă, pentru că oamenii pot
fi greu convinși să adere la o inițiativă ce are în spate o ideologie
religioasă, cei de la Reboot își motivează ideea pe 10 principii ce sună
astfel: „evită tehnologia; stai cu cei dragi; ai grijă de sănătate;
ieși din casă; evită comerțul; aprinde lumânări; bea vin; mănâncă pâine;
găsește liniște; dăruiește înapoi". Însă, indiferent de strategia
abordată de organizație, beneficiile fizice și psihice ale unei zile de
odihnă rămân valabile.
De ce să ne odihnim?
Pentru un simplu motiv: să supraviețuim, scrie doctorul Matthew Edlund, autor al cărții Healthy Without Health Insurance and The Power of Rest, pentru Psychology Today. El explică că odihna ocupă mai mult timp în viața noastră decât hrănirea și este cel puțin la fel de necesară. „Ai nevoie de odihnă pentru a crește și a te regenera, pentru a învăța și într-un cuvânt pentru a trăi," spune el.
Edlund explică că și în cazul odihnei pasive, cum este somnul, creierul trece printr-un proces de refacere completă, creând noi căi neuronale sau încetinind și oprind altele. În odihnă creierul de fapt nu se odihnește, ci învață, își aduce aminte, găsește noi căi de rezolvare a problemelor, reface capacitățile atletice, reface mușchii, oasele și pielea, într-un ritm mult mai alert decât atunci când suntem treji.
„În fiecare secundă, în fiecare dintre zecile de miliarde de celule ale corpului se stabilesc alte miliarde de legături între proteine. Fiecare dintre acestea reprezintă un nou eveniment informațional. Fiecare ajută la schimbarea ta, la refacerea ta, astfel încât să nu rămâi niciodată la fel," citează Psychology Today. Atunci când nu ne luăm timp pentru odihnă, toate aceste mecanisme sunt întrerupte și afectate, motiv pentru care nu mai gândim și nu mai reacționăm așa cum trebui, nu mai suntem eficienți și ne îmbolnăvim.
24/6
Pentru mult timp, Vestul a luat o pauză de 24 ore pe săptămână, de obicei duminica. „Magazinele se închideau, nu puteai să cumperi nici benzină, ci doar să mergi la spital. Astăzi funcționăm 24/7 și asta are consecințe. Ne îndreptăm spre un consens că asta duce la depresie și anxietate", a declarat dr. Matthew Sleeth, autor al cărții 24/6: A Prescription for a Healthier, Happier Life, într-un interviu pentru CNN.
O zi de odihnă înseamnă o zi în care nu mai lucrezi, crede și Sleeth. Însă definiția odihnei este foarte subiectivă. Pentru cei care au un job sedentar, poate însemna să iasă la jogging, dar pentru cei care fac muncă fizică, poate însemna repaos și somn. Sleeth se ferește să definească în cartea sa ce înseamnă odihna, dar încurajează cititorii să o definească singuri și să o practice pentru o zi.
Sleeth a implementat asta în familia sa și spune că este cel mai bun lucru pe care l-a făcut. În timpul liceului și al facultății, copiii săi aveau o zi în care nu învățau. Faptul că trebuiau să își facă treaba în avans i-a ajutat să se disciplineze, pentru că trebuiau să rezolve într-un timp record mai multe lucruri ca în tot timpul săptămânii.
„Am vorbit cu mulți oameni care mi-au spus că adoptarea acestui stil de viață a fost cea mai bună decizie pe care au luat-o pentru căsătoria lor, pentru familia lor și pentru starea lor spirituală", spune doctorul.
