„Cuvântul sculptează" - recenzie

„Cuvântul sculptează", așa se numeste cea mai recentă carte scrisă de Ciprian Vestemean. Este alcătuită din 15 capitole, pe care, parcurgându-le, vom învăța cum să ne desăvârșim spiritual, devenind astfel plăcuți lui Dumnezeu. Astfel, autorul ne adresează direct „o mică invitație" la sfințenie, fiind gata să ne lamurească multe dintre întrebările pe care ni le pune cu privire la divinitate.

În al II-lea capitol ne vorbește despre descoperirile importante ale cercetătorilor care ne-au făcut viața mai ușoară, însă, datorită acestei spectaculoase evoluții, omul s-ar putea să devina „un robot" sau o „unealta nefolositoare" în comparație cu invențiile briliante. Extratereștrii, dacă într-adevăr or fi existând, ne ridică multe semne de întrebare cu privire la inteligența lor sau modul în care ne privesc. Oare ce s-ar întâmpla dacă ar fi mai inteligenți decât noi? Ar putea să ne folosească precum pe niște roboți? Astfel de întrebări inundă mintea umană și unii deja se tem de astfel de ființe inteligente.

Din capitolul patru: „Elixirul bunătății" învățăm să lăsăm egoismul la o parte, să ne ajutăm aproapele, să facem lucruri bune chiar dacă s-ar putea să ni se plătească (cu) rău. Un proverb spune: „Fă bine și așteptă rău" și așa se întâmplă de cele mai multe ori. Totuși, pentru a face lucruri bune e nevoie de sacrificiu, o voință de fier și, cel mai important, să nu ne intereseze ceea ce pierdem făcând un bine oricărui om.

Ciprian ne demonstrează prin această carte că omul are nevoie de Dumnezeu în tot ceea ce face și, fără El, simte că-i lipsește ceva important. El vede sfințenia ca un lucru foarte necesar însa nu și imposibil de realizat. Fiecare poate ajunge sfânt dacă respecta cuvântul lui Dumnezeu, calcă pragul casei Salem își îndrumă aproapele pe calea cea bună și își propune zilnic sa fie din ce în ce mai bun, adică să se autodepășească.

Nimeni nu spune că viața este ușoară, însă pentru a o face mai frumoasă trebuie să trăim în armonie cu aproapele, să respectăm natura să credem și să ne rugam lui Dumnezeu, fără de care suntem pierduți.

Ție, cititorule, aș vrea să-ți dau urmatorul sfat: Cere ajutorul Creatorului în orice moment al vieții și multumește pentru ceea ce ai prin rugăciune, credință, dreptate și smerenie. Dă și altora din puținul tău și vei vedea că o să te inunde o stare de bucurie și satisfacție interioară.

Sper că timpul nu a fost pierdut și ai învățat ceva de aici.

Cu drag, Adriana Alina Ciumau

P.S. Vezi la subsol emisiunile radio. În ele s-a dat lectură din această carte!!!

Capela Sistină

Bucură-te văzând...

http://www.vatican.va/various/cappelle/sistina_vr/

„Vreau, se poate, voi reusi!” - recenzie

Aceasta carte a fost scrisa sub forma unui jurnal, cuprinzând date calendaristice și prin asta cred că autorul vrea sa ne dezvăluie sinceritatea sa absolută, fără a „siropa-o" cu lucruri inutile sau ireale, cu scopul de a spori valoarea operei sale. Totuși, acest lucru mi se pare perfect normal având în vedere scopul acestei lecturi și anume acela de a-L urma pe Creatorul Nostru, pășind astfel pe calea mântuirii. Autorul ne îndeamnă să fim buni, milostivi, să ne iertam și ajutăm semenii și să-i îndreptăm pe calea lui Dumnezeu, însă, din păcate, numai „cine are cunoștinte multe și e înțelept iartă multe". Asta ține însă și de ce întelege fiecare prin „a ierta". Pentru mine să iert pe cineva înseamnă să trec cu vederea răul pe care mi l-a făcut și să-i acord o nouă șansă omului respectiv. Mulți spun că i-au iertat pe cei care le-au făcut rău, însă nu pot uita nedreptatea care le-a fost făcută. În această grupă de oameni, cred, se află și Einstein care ne spune aceasta: „Iartă pe cel care ți-a greșit, dar nu uita cum îl cheamă". Totuși, a ierta (nu) presupune și a uita răul? Asta vă las pe dumneavoastră să hotărâți.

Revenind la cartea noastră, am spicuit câteva sfaturi pe care autorul le transmite în mod direct cititorului: „Oricât de zdrobită îți va fi viața, zâmbește!", „Speranța este un bun medicament în toate", „Du crucea ta lumeasca mereu cu deosebit curaj!", „Vrei să câștigi un război, începe prin a vrea să-l câștigi!", „Învăț pentru mâine, ca pe viitor să fiu mai pregătit" etc.

În numele autorul, însă doar pentru tine, găsește răspunsul la aceste întrebări în inima ta: „De ce oamenii știu să mulțumească și pentru lucruri rele (droguri, băutura etc.) și câteodată doar pentru ele?", „Ce convingeri ai tu?", „Casa mea adevărată e Cerul! Asta e și definiția ta?", „Tu în jurul cui îți rotești viața?".

Sper că ți-am stârnit interesul și te-ai hotărât să începi lectura acestei cărți, însă înainte de toate vreau să-ți mai spun un lucru: „Iubește pe cei ce te iubesc, iubește pe cei care te urăsc, iartă și iubește fiindcă pentru aceasta exiști!"

Cu drag, Alina

Anun] umanitar!!!

Mă numesc Olivia și vreau să vă spun că la vârsta de 31 de ani am înțeles că viața este foarte grea, și această greutate se multiplică atunci când îți pierzi unul din cei mai dragi părinți, întâmplător pentru mine a fost mama…

Dacă pentru mine a fost tragic ce putem spune pentru un copil de 15 ani??? El se numește Cristian, în 25 iunie a împlinit frumoasa vârstă de 15 ani și vă pot spune că acest copil a suferit enorm în viața lui. A fost operat în 2003 având ca diagnostic stenoza subvalvulara aortică localizată stransă (gradient max 85 mmhg) prin diaphragm fibromuscular. Tipul intervenției chirurgicale a fost rezecție diaphragm fibro muscular stenozant subvalvular.

Acest copil nu mai are voie să facă nici cel mai mic efort. În fiecare an mergem la control la Cluj, apoi la Sibiu tot la 6 luni. Pentru el viața nu a fost atât de ușoară și cred că și moartea mamei l-a afectat foarte mult, totuși știm că va mai trebui pentru el încă o operație. Oare cum să ne pregătim pentru încă o operație? Cu ce??? Sperăm cu ajutorul Bunului Dumnezeu să-l ducem în altă țară să i se facă această operație. Rugămintea mea este următoarea: dacă există cineva care ar vrea să-l ajute pe acest biet copil, las mai jos un cont:

RO65RNCB0324121229990001

sau

RO97RNCB0318021485230001

Dacă doriți mai multe informații: MÎNDREAN OLIVIA

Sat Cenade, nr. 285 Jud. Alba Tel. 0745 473 234

Vă mulțumesc din tot sufletul și cred că Dumnezeu vă va răsplăti pentru ceea ce faceți și mă rog ca intenția celor care-l vor ajuta pe fratele meu să fie văzută de acolo de sus.

La mulți ani de binecuvântări mie,
ție și tuturor acelora ce astăzi
își serbează bucuroși și mulțumind Domnului
ziua de naștere!

Cuvântul sculptează!

31 Iulie – Cuiul

A fost odată un om care se tot gândea cum să scoată un cui dintr-o scândură groasă de lemn, pentru că nu avea cleşte ci doar un ciocan şi alte cuie.

Petrecu mult timp gândindu-se la felul în care să-l scoată şi, când hotărî să renunţe, îi veni o idee:

Luă alt cui şi-l bătu în capul celui pe care voia să-l scoată, astfel încât primul cui ieşi pe partea cealaltă a scândurii.

Uneori avem o ură, o durere, un resentiment pe care am încercat să le scoatem din inimile noastre şi nu am putut, deoarece erau foarte înrădăcinate. Există alte cuie pe care le putem folosi pentru a le scoate pe cele dintâi care ne rănesc atât de mult: Ranchiuna cu Iertarea… Ura cu Iubirea… Tristeţea cu Bucuria… Nesiguranţa cu Încrederea… Mânia cu Pacea… Auto-compătimirea cu Acceptarea…

Care este „cuiul” pe care nu ai putut să-l scoţi? Oricare ar fi, trebuie să ştii că tu nu ai motiv să-l ai încă ţintuit.

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro

Cuvântul sculptează!

30 Iulie – Un copil promiţător

Un antreprenor avea nevoie de un băiat de serviciu pentru birourile sale. Se prezentară diferiţi băieţi în urma anunţului dat în presă. Îi primi unul câte unul, însă niciunul nu-i plăcu. Ultimul care sosi pentru interviu avea o înfăţişare vioaie şi dezgheţată, însă era prea tânăr şi mic de statură. Nu era hotărât să-l angajeze.

-«Te-aş angaja pe tine» – îi spuse – «însă îmi pari destul de tinerel.»

-«Nu vă faceţi griji.» Îi răspunse băiatul. «Să revin peste două săptămâni, când voi fi mai mare?»

Impresarului îi plăcu răspunsul şi-l angajă imediat.

Simţul umorului şi optimismul deschid multe uşi, chiar şi pe cele care păreau închise.

Dacă cineva are motive să înfrunte viaţa cu această atitudine, aceştia suntem noi, creştinii. Evanghelia înseamnă şi este „vestea cea bună”, veste bucuroasă. A şti că suntem fii ai lui Dumnezeu, că ne iubeşte până la extremele pe care niciodată nu le-am fi visat, că fiecare pas al vieţii noastre are valoare şi rezonanţă pentru veşnicie, sunt motive pentru a-l ridica chiar şi pe cel mai decăzut. Bucuria este parte foarte importantă din patrimoniul creştin.

Simţul umorului se poate transforma foarte uşor în caritate fină. Pe drept cuvânt ne spune Sf. Paul: „Discuţia voastră să fie întotdeauna agreabilă, presărată cu sare, astfel încât să ştiţi să răspundeţi tuturora aşa cum se cuvine”. (Coloseni 4,6).

Cum stau cu simţul umorului şi cu bucuria? Cum stau cu viziunea creştină a vieţii mele?

Sursa: A vorbi cu Isus de pe www.pastoratie.ro