Tehnologia este unul dintre domeniile care se dezvoltă cel
mai mult şi mai repede. Dispozitive acționate de gânduri sau imagini
proiectate direct pe retină, toate acestea pot părea fantezii. Nu și
pentru oamenii de știință care au alcătuit o listă cu 10 tehnologii ale
viitorului care ne pot schimba viața.

World
Economic Forum's Global Agenda Council on Emerging Technologies a
întocmit o listă cu tendinţele în ceea ce priveşte inovaţiile şi
schimbările tehnologice, numită Top 10 Emerging Technologies, prin care
vrea, de asemenea, să atragă atenţia asupra necesităţii de investiţii şi
reglementare pentru ca tehnologia să poată veni în întâmpinarea
problemelor omenirii, notează telegraph.co.uk.
Inovaţiile
cuprinse în această listă au fost selectate pentru datorită capacităţii
lor de a avea un impact real şi pozitiv asupra lumii. Potrivit
consiliului, tehnologia poate răspunde provocărilor timpului în care
trăim, deşi aceasta are riscurile ei. Raportul consiliului subliniază,
de asemenea, faptul că cercetările şi inovaţiile vor putea fi aplicate
în orice domeniu, de la cel medical până la cel industrial. Pentru ca
acestea să fie realizate însă, este nevoie de un cadru de reglementare
corect, alianţe strategice între cercetători şi liderii pieţii,
investiţii şi acceptare din partea publicului. Iată deci topul celor 10
tehnologii:
1. Interfeţe creier-computer. Cu
ajutorul acestui dispozitiv, va fi posibilă folosirea unui computer
doar cu puterea minţii, prin citirea şi interpretarea semnalelor
creierului. Acest lucru va putea fi folosit în cazul persoanelor cu
dizabilităţi, care stau într-un scaun cu rotile şi nu-l pot mişca sau în
cazul celor care nu se pot mişca deloc, dar ar putea controla cu mintea
lor un braţ robotic care să le dea o cană cu apă, spre exemplu.
2. Metale din desalinizarea apei.
Pe măsură ce populaţia globală creşte şi unele ţări se dezvoltă într-un
ritm rapid, apa dulce este pe cale să devină una dintre cele mai
limitate resurse naturale. În acest caz, desalinizarea devine o posibilă
soluţie, însă pentru ca aceasta să fie realizabilă şi din punct de
vedere economic, este nevoie de un proces care să folosească reziduurile
din urma desalinizării. Cercetătorii au dezvoltat anumite procese
chimice prin care pot extrage anumite metale din apa sărată şi din sarea
rămasă în urma desalinizării, cum ar fi litiu, magneziu, uraniu, sodiu,
calciu şi potasiu, lucru care ar compensa costurile procesului de
desalinizare.
3. Nanostructuri carbonice. Pentru
a proteja mai mult mediul înconjurător de emisiile care produc
încălzirea globală, este nevoie de soluţii şi tehnici care să vină în
întâmpinarea acestei provocări. Nanostructurile carbonice folosite, spre
exemplu, la fabricarea maşinilor, fac ca acestea să devină mai uşoare
cu 40% decât un vehicul tradiţional şi prin urmare să folosească mai
puţin combustibil, ceea ce se traduce în emisii de gaze cu efect de seră
mai reduse. De asemenea, se pare că aceste maşini sunt mai sigure în
cazul unui accident, deoarece absorb mai bine impacturile, distribuind
forţa acestora şi protejând pasagerii. Un alt avantaj al acestor
compoziţii carbonice este că pot fi reciclate datorită noilor
tehnologii.
4. Înmagazinarea energiei. Una
dintre inovaţiile cercetătorilor este aceea care va permite păstrarea,
înmagazinarea surplusului de energie care provine din energiile
regenerabile. Vântul şi soarele, spre exemplu, sunt surse de energie
intermitente şi imprevizibile, ceea ce înseamnă că nu mereu produc
energie atunci când este nevoie sau produc peste măsură. Pentru aceasta,
oamenii de ştiinţă au dezvoltat baterii care să înmagazineze surplusul
de energie. O altă opţiune pentru a profita de surplusul de energie este
metanizarea dioxidului de carbon prin electroliza hidrogenului;
surplusul de energie este folosit pentru a despărţi hidrogenul de oxigen
din apă, pentru ca apoi hidrogenul să fie amestecat cu dioxid de carbon
pentru a forma metanul (folosit pentru combustie) sau pentru a genera
electricitate. Nu se ştie care dintre aceste opţiuni va fi cea mai
folosită însă, în mod sigur, în viitor va fi nevoie de păstrarea şi
înmagazinarea energiei pentru a evita excesul de poluare.
5. Dispozitive electronice adaptate la corpul uman.
Acestea sunt concepute pentru a se adapta la corpul uman şi conţin
mulţi senzori şi un sistem feedback. Ele au de obicei dimensiuni foarte
reduse, pentru a fi mai puțin deranjante şi cât mai acceptate din punct
de vedere social. Aceste dispozitive pot monitoriza activitatea inimii,
pot oferi informaţii despre nivelul de stres al persoanei în cauză şi
alte informaţii legate de starea ei de sănătate. De asemenea, au şi alte
aplicaţii, cum ar fi cele de indicare ale direcţiei în cazul
persoanelor oarbe printr-un GPS inclus în dispozitiv.
6. Baterii cu nanocabluri de siliciu. Aceste
baterii ar putea fi mai durabile în timp, s-ar putea încărca mai repede
şi, odată încărcate, ar dura de trei ori mai mult decât cele care se
folosesc în prezent. Nanocablurile din siliciu, folosite la fabricarea
acestor baterii, sunt mai rezistente la ciclul de încărcare-descărcare,
produc cu 30-40% mai multă energie decât bateriile din ioni de litiu şi
se pare că în viitor, vor putea înmagazina electricitatea solară.
7. Dispozitive fără ecran.
Este posibil ca datorită noilor tehnologii, o imagine 3D să fie
proiectată în spaţiu, spre deosebire de o imagine 2D care are nevoie de
un ecran. În viitor, va fi posibilă proiectarea unor imagini direct pe
retina unei persoane, fără a fi nevoie de un ecran, de un hardware, cu
avantajul că va fi respectată intimitatea persoanei respective. Acest
sector se dezvoltă rapid şi anumite companii deja au dezvoltat căşti
virtuale şi lentile de contact bionice.
8. Terapie prin microbiomi umani.
Tehnologia microbiomilor umani se dezvoltă atât de repede, încât ea va
putea fi folosită atât pentru a trata anumite boli, cât şi pentru a
îmbunătăţi starea generală a sănătăţii. Fiecare om are în organismul său
trilioane de microorganisme, care alcătuiesc un sistem numit microbiom
şi sunt esenţiale pentru funcţionarea lui. Atenţia oamenilor de ştiinţă
se afla acum asupra microbiomului intestinului şi rolul acestuia în boli
precum diabet sau obezitate, care ar putea duce la dezvoltarea unor
tratamente mai eficiente pentru aceste boli.
9. Terapie bazată pe manipularea ARN-ului.
ARN-ul este o moleculă esenţială, implicată în decodificarea
informaţiei ereditare stocată de către ADN, pe care o tranferă apoi la
producţia de proteine care contribuie la funcţionarea celulelor.
Producţia de proteine are o strânsă legătură cu anumite boli sau
tulburări, motiv pentru care cercetătorii şi-au îndreptat studiile către
terapiile bazate pe manipularea ARN-ului. La ora actuală, oamenii de
ştiinţă se ocupă cu dezvoltarea unor medicamente bazate pe mecanismul
ARN care ar putea atenua producţia de proteine naturale în cazul unei
boli sau ar putea permite producerea de proteine terapeutice.
10. Analize predictive. Smartphone-urile,
spre exemplu, conţin înregistrări legate de activitatea oamenilor, pe
cine cunosc aceştia, cu cine vorbesc, unde merg şi ce fac. Cu aceste
date şi folosind anumiţi algoritmi, se pot stabili modele de
comportament uman, care pot fi folosite pentru planificarea urbană,
tratamente medicale personalizate şi diagnosticarea bolilor. Spre
exemplu, o echipă de la Carnegie Mellon University a analizat cum
folosirea smartphone-ului poate oferi date despre o posibilă despresie
(luând în calcul schimbările în ceea ce priveşte somnul şi relaţiile
sociale).